Către Tine strig Stăpâne

Către Tine strig Stăpâne

Către Tine strig Stăpâne când trec prin greu și suferință,
Iar Tu cu dragoste mă porți din biruință-n biruință...
La Tine Doamne îmi înalț, prin Duhul toate rugile
Căci numai Tu poți să-mi asculți durerea și suspinele.

Tu știi de-o lacrimă ce-mi cade și-un fir de păr ce s-a albit,
Tu-mi știi mulțimea de păcate, cu toate-acestea m-ai iubit
Și nu Te-ai judecat cu mine când Te-am respins și Te-am rănit
Ci-n sângele jertfei Tale, mă curățești necontenit.

Cărarea Tu mi-o netezești și zi de zi îmi faci doar bine
Iar când cumplit mă îndepărtez, Tu vii aproape lângă mine,
Cu drag pe cale mă îndrepți și nu-mi faci cum mi se cuvine,
Ci pașii slabi mi-i întărești să pot a Te urma pe Tine.

O, Tu îmi deschizi într-una ochii și din țărână mă ridici,
Îmi scalzi făptura în lumină, dreptatea întârzii s-o aplici
Și groaza morții când mă-apucă neîntârziat Tu te implici,
Cu-o dragoste desăvârșită m-atingi și-alungi a mele frici...

O, Domnul meu Măreț și Sfânt, Părinte Bun și Minunat,
În bezna morții-am fost căzut și Tu-ai venit de m-ai salvat.
Plătind al vieții mele preț, chiar viața Ta Sfântă Ți-ai dat
Și-acum trăiesc fiindcă Tu, din moarte m-ai răscumpărat!

La Tine vin întotdeauna și doar 'naintea Ta mă aplec
Cu Tine Domnul meu iubit doresc să fiu și să-mi petrec,
Prezența Ta nespus mă-ncântă și Tu rămâi când toate trec
Să-mi dai putere, bucurie și viață în sufletul meu sec.

04/03/2013*Ioan Hapca
(Zaragoza)