Cât ai trăit ai strâns si-ai strâns

Cât ai trăit ai strâns și-ai strâns, comori fără valoare,
În ceruri nu le poți lua, El pe-ale Lui le are,
Palate-nalte-ai înălțat, aici ce vor rămâne,
Căci cerul are casa sa, în slăvile divine.
Ai strâns mânie... lăcomii, căci ai o alergare,
Din zori de ziuă până când, apusul iar apare,
Dar pentru Domnul ce culegi, în viața trecătoare,
Tu cerului ce dăruiești? , căci El ți-a dat iertare.
Ce dragoste în tine ai, cui îi slujești creștine,
Odihnă n-ai... mereu alergi, dar oare pentru cine,
Se-aude azi prin Duhul sfânt, mereu doar pregătire,
Cum este oare haina Ta, El strigă curățire.
Cu haina dragostei ar vrea să-ți fie îmbrăcată,
Ființa ta săgeți când vin, să fie fără pată,
Căci ura are haina ei, o poartă orișicine,
Dar tu să nu o-mbraci deloc, tu ești creștin... creștine.
Aleargă viața să alegi, comorile divine,
Să le culegi să poți avea, doar vremuri ce-s senine,
Aceste bogății ce sunt, acele trecătoare,
Să nu le strângi... căci toate sunt... comori ce-s pieritoare.
Amin