Cântă soare azi cântarea

Cântă soare azi cântarea, Celui care te-a-ntocmit,
El pe ceruri te răsare, El te duce-n asfințit,
De îi vei cânta întruna, nori-n față nu-ți vor sta,
Poate norii să alunge, soare cântă... nu tăcea.

Cântă pasăre măiastră, cântul cel de bucurii,
Să-ți audă-ntruna glasul, tronul cel din veșnicii,
Îți va ușura El zborul, când tu vei zbura mai greu,
Aripile ce-s divine, sunt la El... la Dumnezeu.

Cântă munte, cântă vale, apelor... să îi cântați,
Voi păduri de El sădite, ce aici nu vă uscați,
Să cântați întotdeauna, numai pentru Dumnezeu,
El e Cel care vă udă, să cunoașteți harul Său.

Nu tăceți voi guri deschise, să se-audă-ntruna cânt,
Chiar de-i grea, chiar de-i ușoară, calea voastră pe pământ,
O cântare vă aduce, mângâiere și alin,
Va aduce izbăvire, poate șterge-orice suspin.

Poate șterge-amărăciunea, dar și întristarea grea,
Căci în mijloc de cântare, Duhul vă va-nviora,
Va aduce bucurie, celor pline de un cânt,
Va aduce El lumină, când e noapte pe pământ.

Să se-audă cânt de slavă, chiar și-n gândul obosit,
Căci tărie este Domnul, El să fie preamărit,
El e cânt și alinare, bucurie-n vreme grea,
Să-i cântați întotdeauna, slava toată e a Sa.
Amin