Când cerul tace

Când cerul tace

Când cerul tace și nu primești răspuns,
Asculta n taina șoaptă cea de sus
Ce spune așa:
Copilul Meu nu te ntrista, tu ești in grija Mea.

Chiar daca nu ți raspund la rugăciune,
Tu ești in gândul meu și te privesc,
Îți văd durerile și grijile din tine,
Știu totul ce te apasă, te iubesc.

Nu pot să ți dau răspuns pe loc,
Că altfel tu te ai mulțumi ușor
Și Mi ai lăsa în pieptul Meu un dor
Sa te aștept din când în când să mi mai vorbești.

Ești prețios mai mult de cat poți crede,
Ești diamant rar in comoara mea,
Dar știi că diamantele sunt rare,
Etapa șlefuirii este foarte grea.

De te simți copleșit de-a ta povara,
Adu o chiar aici sub crucea Mea,
Tu știi că Eu am suferit odata,
Sa ți pot lua păcatul și durerea asupra Mea.

Îndreaptă ți ochii către Mine,
Ținteste ți gândul către cer,
Am pus în chipul tau suflare,
Chiar chip și Duh din Dumnezeu.

Mă doare cand te vad că suferi,
Mă doare și când mai cârtești,
Mă doare sa ți apăs mai tare
Pe rana ta, Dar așa crești!

Crești in credinta, in răbdare,
Devii mai sfânt, devii mai bun,
Iubirea ta va fi mai mare
Și o lumină pe pământ.

Deci nu privi la incercare,
Privește doar la Cel ce știe,
La Cel prea Sfânt, Cel din vecie,
Ce îți va cândva o și mai mare bucurie,
O nobilă cunună dincol de răsărit.

Diana. V