Căință 2

Căință

Nu mai am deloc putere
Și nu pot să mă ridic
Din amar si din durere
Fiindcă nu mai simt nimic.

Parcă-s mort deși sunt viu
Și-mi văd starea si păcatul
Să mă lupt nici nu mai știu
Să-l alung pe necuratul.

M-a cuprins și m-a legat
M-a lăsat fără putere
Secretul mi l-a aflat
Fiindcă n-am stat în veghere.

Inima imi este frântă
Fiindcă am ajuns un rob
Si vederea mi-e slăbită
Vasul meu e doar un ciob.

Am căzut atât de jos
Încât totul mi se pare
Prea murdar si odios
Să mai am de-aici salvare.

Că am fost eliberat
De-ale mele scăzăminte
Și-acum parcă-s mai legat,
Mai murdar ca înainte. .

DOAMNE! ! ! Bunule Păstor! !
Mai poți să îmi dai iertare?
Mai poți să mă curățești?
Mai poți să-mi trimiți salvare?

Mai poți să-mi dai ajutorul?
Mai poți să Te-înduri de mine?
Că am stat nepăsător
Și nu m-am gândit la Tine?

Inima mi-e ca în foc
Și n-am unde s-o alin
Parcă vrea să stea pe loc
Trăiesc mereu într-un chin.

Și știu că îmi merit soarta
Să mă mistui ca un jar,
Dar te rog, deschide-mi poarta
Mai dă-mi încă-un strop de har.

Rob să fiu și-s fericit
Numai Tu să mă primești
Că nu-i nimeni așa bun
Cum Tu Doamne Tată ești.

Nu-mi dă nimeni fericirea
Sufletul nu mi-l adapă
Așa cum dă mântuirea
Și-a Cuvântului Tău apă.

Nu cer Doamne haină nouă
Și nu cer nici un inel
Nu doresc o casă nouă
Sau să jertfești vreun vițel. .

Doar un picur de iubire,
Doar un strop de mângâiere,
Doar să simt a Ta iertare
Și primesc din nou putere.

Dă-mi și lacrimi ca să plâng,
Să nu mai pot păcătui
Lasă-mă ca să mă frâng
Jertfa-Ți s-o știu prețui.

Ajută-mi să Te slujesc
Doamne, cu credincioșie
Și fierbinte să doresc
Să fiu cu Tine-n veșnicie.