CAINI ŞI LUPI

CÂINI ŞI LUPI

La o turmă foarte mare
Sunt şi câinii ciobăneşti.
Ei aleargă prin ogoare
Şi prin văi cât nu-i doreşti.

Oilor ce merg agale
Pe izlazul cel vecin
Câinii răi le stau în cale
Cum e cel mai aspru spin.

Când păstorul vrea să doarmă
Pentru că-i prea obosit
Câinii-s cea mai bună armă
Pe izlazul cel cosit.

Omului dintotdeauna
Câinele-i prieten bun.
Dar se va stârni furtuna
Dacă lupii i se-opun.

Noaptea haitele atacă
Stâna unde nu sunt câini,
Sau e o căţea săracă
Şi-un păstor rănit la mâini.

Mieii cei rămaşi în urmă
Sunt de lupi rău sfârtecaţi.
Lupii vor pătrunde-n turmă
Când păstorii sunt plecaţi.

Când nu este-o pază bună
Iar păstorii sunt cam beţi
Noaptea parcă-i fără lună
Şi toţi câinii sunt răzleţi.

Vor veni lupii pe-aproape
Ca s-atace-un grup de oi
Ce se-nghesuiesc la ape
Pe când setea lor e-n toi.

Dacă unii la bătaie
Sar şi sunt pe rele puşi
Ei sunt lupi în blăni de oaie
Nu-s de gândul bun conduşi.

Ei sunt şefi şi au putere
Să zdrobească prin cuvânt
Oile de prin unghere
Ce au picioruşul frânt.

Unele nu prea au lapte,
Altele au cam slăbit.
Cad pe drum în plină noapte.
Vantul rece s-a pornit.

Iar păstorul mai amână
Adăparea la izvor.
Bagă oile în stână.
Greierii pornesc în cor.

Câinii dorm smeriţi şi-n pace.
Păduraru-i băiat bun.
Lupul nu se mai întoarce
Obosit de lungu-i drum.