Ca tamaia inaintea Ta

Lumina Cărţii Sfinte străluce peste vreme


Săraci, o prea săraci am fi
De n-am avea o călăuză a noastră,
E prea puţin o pasăre măiastră-
Căci, cu nimic nu poţi asemui
Acestă Carte reânviind istorii,
Balsam vindecător şi fără de pereche,
Mai nouă parcă dar atât de veche
Scriptura Sfântă,urcuşul spre glorii.

Nimic din ce s-a scris ori se va scrie
Nu poate s-o întreacă, să-i fie la egal,
Citind-o,te cuprinde un dor înspre astral
Şi-un sentiment ferice, plăcut, suav te îmbie.

Lumina Cărţii Sfinte stăluce peste vreme,
Îndeamnă orice suflet la calea sfinţeniei
De-a pururi mesagerul, imboldul veşniciei
Te încântă această Carte venind ca să îndemne,
Curată fie-ţi viaţa,curată şi senină
Adeseori trecută prin încercări, iscoade;
Căci trebuie, ca pomul, şi noi s-aducem roade
Belşug de fapte bune, mereu să fim lumină.

Ce încredere, ce stare, idee şi speranţă
Cuprinde şi emană izvorul Sfintei Biblii,
Purtând învăţătura hotărâtoare lumii,
Simbol de împlinire, extaz şi cutezanţă.
13




Motiv de meditaţie(I)


Prin lumile ascunse ale atâtor vremi
Redeşteptăm istoria creştinătăţii noastre,
Reânviem lumina prin care te îndemni
Să cauţi un refugiu, în nu ştiu ce, în astre.

În tot ce poartă ’naltul, în totul necuprins
În viaţa trecătoare, în liniştea blâdeţii;
Adeseori tu singur te crezi prea slab, învins
Şi totuşi o speranţă e la sfârşitul vieţii.

O teamă ne cuprinde apusul meditând,
O teamă fără margini şi totuşi o scăpare;
Atunci o rugă a noastră spre ceruri înălţând
Ne- aduce consolare în viaţa viitoare.

Şi stăbătând cărarea legendelor prea vechi
Simţim o uşurare, o clipă mai fecundă,
Trăind în aşteptarea odihnelor cereşti
Cu bucuria-n suflet ce-n chip plăcut inundă.

La sărbătoarea sacră împlinitoare a vremii,
Încrezători în jertfa şi-n aspra judecată
Se îndreaptă crezul nostru avându-şi împlinirea
În munca ce aşteaptă de atâta timp răsplată.



14




Lumea întreagă Te cinsteşte


Lumea întreagă Te cinsteşte
Dătător de bucurii,
Sfântul Nume îl proslăveşte
Orice om, de-oriunde -ar fi.
Toţi Te ştiu, toţi Te adoră
Şi se închină înfricoşaţi,
Toţi Iisuse Te imploră
Să ajungă reînviaţi.
Până la marginea lumii
Sfânta Carte e ştiută,
O ştiau la fel străbunii
Mulţi şi astăzi o ascultă.
Ani întregi, sute, chiar mii,
A rămas pentru omenire
Gândul bun spre a nemuri
Crezul sfânt în mântuire.

……………………………

Suntem slabi, fără putere
Suntem Doamne ofiliţi,
Dar şi astăzi vrem a-Ţi cere
Să ajungem mântuiţi.
Suntem Doamne păcătoşi
Însă ruga către Tine
O înălţăm pururi setoşi,
Să ne ierţi, să ne faci bine.
15





-Iartă Doamne al meu suflet
Şi păzeşte-l de păcat,
Dă-mi duh blând şi pururi cuget
Să-Ţi slujesc în chip curat.
Eu Te aştept, ajută-mi dar
Să rămân mereu cu Tine,
Ştiu că nu este-n zadar,
Eşti Hristos, rămâi în mine.