Ca să mă ții pe brațe, eu mult Doamne-mi doresc

Ca sa mă ții pe brațe, eu mult Doamne-mi doresc,
Căci doar a Tale brațe, Isuse ma păzesc,
De ură... de mânie, de tot ce este rău,
Căci numai lângă Tine, pot fi ca Tine eu.

În focul de iubire, să-mi ții ființa mea,
Să-mi fie-a mea iubire, ca și iubirea Ta,
Să nu lași să mă stingă, a mării ape reci,
Tu ia-mă azi pe brațe, de ele să mă treci.

Ridică-mă din noapte, fii Tu lumina mea,
Aș fi pierdut în viață, de-aș fi fără de ea,
M-ar înghiți pustiul, să n-auzi glasul meu,
Departe-și are-adâncul, de Tine Dumnezeu.

Ca să rămân o floare, Tu ai putea să faci,
Când eu te strig pe Tine, te rog ca să nu taci,
Tăcerea Ta m-ar duce, în grelele dureri,
Ce sunt ele-n adâncuri, nu-n depărtate zări.

Rămâi a mea iubire, Tu nu te-ndepărta,
Cu Tine înainte, să merg eu aș putea,
Ia-mi inima în brațe, ca să te simt mereu,
Nevoie am de Tine, la bine și la greu.

De-s frunză fluturată, de vânt pe-acest pământ,
Oprește-l Tu Isuse, rostind doar un cuvânt,
De sunt fără putere, sleit pe drumul meu,
Te rog să-mi dai Tu mie, puteri din Duhul Tău.

Să nu mă lași o clipă, în viață eu să fiu,
Fără de Tine Doamne, m-aș pierde în pustiu,
La pieptul Tău odihnă, aș vrea să o găsesc,
Când pașii mei pe urma, lăsată... obosesc.

Tu ia-mă pe-ale Tale, azi brațe... ce îmi sunt,
Un adăpost în toate, ce zborul meu îmi frâng,
Când aripa rănită, ar vrea ca să cobor,
Doar pe-ale Tale brațe, eu aș putea să zbor.

Ca să mă ții întruna, doar sub privirea Ta,
Mereu ce mă păzește, o Doamne mult aș vrea,
Să nu mă dai uitării, mi-e greu... dar îți șoptesc,, , Tu ești a mea iubire, cu foc eu te iubesc".
Amin