BISERICA

Biserica a fost o taină.
Dar azi ea este o Cetate
Ce-i pusă pe-nălţimi de munte
Cu dragoste şi în dreptate.

Ea nu-i popor ca Israelul
Ce-nseamnă doar o naţiune.
Ci sfinţii toţi din lumea-ntreagă
Se-adună-n ea cu rugăciune.

Isus Hristos e temelia,
El, Stânca veacurilor multe.
Oricine vrea în Rai să intre
De Domnul păcii să asculte.

În primul veac o turmă mică
A fost Biserica atunci.
Dar azi se-ntinde pe tot globul
Prin ale dragostei porunci.

Isus Hristos e-al nostru Mire.
Biserica-i Mireasa Lui
Ce zi de zi se pregăteşte
Să-i placă numai Domnului.

Mireasa e opusul lumii
Care trăieşte în păcat.
Hristos e Răscumpărătorul
Ce din robie ne-a salvat.

Isus, adevărata Viţă,
Prin har, mlădiţe ne-a făcut,
S-aducem roade pentru ceruri,
Să nu trăim ca şi-n trecut.

Şi roada cea mai însemnată
Este iubirea pentru fraţi
Şi dragostea cea pentru semeni,
Chiar pentru cei mai ne-nsemnaţi.

Acum Isus este-n mărire.
Cu noi e Duhul ca-ntr-un Templu.
Biserica e-o mărturie
Şi un nepreţuit exemplu.

Hristos de noi nu e departe.
Noi suntem multe mădulare
În Trupul Lui ce tot mai creşte
Prin Duhul Sfânt plin de-ndurare.

Biserica e o zidire
Atât de tainică prin Duhul.
Când va veni Hristos ca Mire
Zbura-vom sfredelind văzduhul.

De ce mai staţi privind la lume,
Purtând poveri de-ngrijorare?
Isus Hristos din nou Se-arată
Pe nori în slava Lui cea mare.

Lăsaţi preocuparea lumii
Cu jocurile ei viclene.
Nu-i timp să-l pierdeţi în păcate
Cu-nşelătoarele-i refrene.

Acum e-aproape miezul nopţii.
Şi trâmbiţa-i gata să sune.
Voi toţi, creştini de pretutindeni,
Fiţi gata-n post şi rugăciune!