Biruinta si iertare

Of ce valuri vin din dreapta,
Si din stânga, vin mereu
Mă cufundă-n deznădejde,
Dar strig către Domnul meu!

Căci cartea Sfântă ne învață:
“Raul să nu-l răsplătești,
Să nu biruiesti prin rău,
Ci prin bine, zice Sfântul nostru Dumnezeu.”

O…. dar tare greu mai este,
Bine ca să dăruiesc,
Când adesea eu ocara,
Răsplată o tot primesc!

Cum să pot să-ndur ocara,
Si necruțătoarea-mi nedreptate?
Când știu că cei ce mă lovesc,
Au păcate necurmate.

Cum să rabd eu chinul morții?
Ce mă seacă-n al meu suflet,
Cum să tac, nerasplatind,
Faptele asuprite.

Cine-mi pune-n duhul minții,
Gândurile morții?
E satan, demonul cel mincinos,
Care nu vrea să îl urmez pe-al meu Hristos.

Biblia mereu ne-nvăța,
Cel care ne-a mai greșit,
Să-l iertăm necontenit,
Asta e răsplata.

Cu dragoste la orice pas,
Să răspândim mereu,
Telul să nu ne fie neiertarea,
Din ură să nu ne facem un “Zeu”!

Atunci când este tare greu,
Si ești rănit nespus,
Vino la cruce în genunchi
Si-ai să primești răspuns.

Stai cu Domnul în rugăciune,
Plânge tot amarul tău,
El e singurul ce-ascultă,
Rana sufletului tău.

El îți da avânt și aripi,
Să te înalți, să te ridici de jos,
Când nu mai ai puteri,
El îți rămâne credincios.

Ești ca un om căzut între tâlhari,
Pe care Domnul astăzi îl ridică,
Iți spăla rănile cu vin și untdelemn,
Si te urcă pe a Sa stâncă.

Increde-te în El și azi,
Si vei vedea răsplata,
Căci El dator nu va rămâne,
Oamenilor din întreagă lume.

Iartă, uită, fă că El!
Sus pe cruce când crucificat,
A strigat cu glas spre ceruri,
“Iarta-I Tata, căci nu știu ce fac”.