Binecuvântat fii, Tată

Binecuvântat fii, Tată,
Căci în harul Tău ceresc
Fiinţa cea mai minunată
Tu mi-ai dat, din lumea toată,
Pentru ca să o iubesc.

Mulţumesc că tocmai mie
Mi-ai dat ce e mai frumos;
M-ai umplut de bucurie!
Îţi aduc laude Ţie
Domnul meu iubit Hristos.

Împlinita-i a mea viaţă
Cu-al iubirii dar măreţ;
Mi-aşterne de dimineaţă
Zâmbet cald, senin, pe faţă,
Făptura-i de mare preţ.

Cine altul decât Tine
Domnul meu, ar fi putut
Să unească-atât de bine
Două inimi?... Altul cine
Gândul nost’ l-a cunoscut?

Vise, planuri şi dorinţe
Toate Doamne le ştiai;
L-ale noastre năzuinţe
Tu-ai răspuns cu biruinţe
Şi cu-nalte stări de rai!

De-aş avea vieţi o mie,
Îndeajuns tot nu mi-ar fi –
Nici măcar o veşnicie –
Ca să-Ţi dau laude Ţie
Şi deplin a-Ţi mulţumi.

N-am avut merit vreodată
Aşa scump dar să primesc;
Da, sunt binecuvântată,
Fericită şi bogată;
Ne-ncetat Te preamăresc!

Doamne-l binecuvântează
Pe cel care mi l-ai dat
Şi asupra lui veghează,
Inima i-o-mbărbătează
Prin Duhul Tău minunat.

Dă-i Isuse scump putere,
Dă-i călăuzirea Ta;
Când apare vreo durere
Vindecare, mângâiere
Toarnă Tu-n fiinţa sa.

Întăreşte-a lui credinţă,
Şi în harul Tău bogat
Răsplăteşte-a lui silinţă
Aducându-i biruinţă
La tot ce el Te-a rugat.

Ştim că împlini-vei Tată
Mai departe, ce dorim;
Şi în dragoste curată
Fericire-adevărată
Noi cu Tine-o să trăim.
Amin.
18 aprilie 2013