Bine ai venit

Iti spun Isuse Doamne la noi „Un bun venit"!
Fiindca ai iubit pe omul slab si marginit.
Ai privit la el de-atunci din vesnicie,
Când i-ai dat din bunuri cu multa darnicie.

Pe când era pamântul înconjurat de ape,
Ai gândit o jertfa din moarte sa ne scape.
Ti-a pasat de lume - de rai ce nu Te strig -
Si chiar de-atâtia oameni, Te tin afara-n frig.

Ai venit în lume cu atâta umilinta,
Sa ne urci pe barca urzita din credinta.
Iar când barca vietii noastre, e în deriva mare,
Vii atunci îndata, cu mreaja de salvare.

Noi dorim Isuse sa fii Cârmaciul nostru,
Sa ajungi la cârma - Bunule Maestru.
De multe ori pe valuri suntem dusi de vânt,
Caci iesim adesea din bunul Tau Cuvânt.

Nu-Ti mai cerem sfatul Bunul meu Cârmaci,
Când vrei din arca noasatra din zdrente sa descarci.
Tu nu admiti cicloane spre luntrea îndurarii,
Sa vedem pamântul doar pe fundul marii!

Credinta si nadejdea ne este încercata,
Când nu lasam Isuse, barca descarcata.
Noi cladim pe punte vicii si placeri gramada,
Ce împiedica privirea catre Tarm sa vada.

Inca mai privim la cele pamântesti
Si nu vedem o, Doamne când la cârma esti.
Tu Cârmaciul nostru ceri sa fii mereu,
Sa ne duci la Tarmul unde-I Dumnezeu