Biblia(1)

Biblia (1)





Camera se umple de lumină.
De unde vine ? Cine luminează întunericul ?
Biblioteca ? Ce să fie oare ?
Plină de sfială mă apropii...
Dar, ce văd ? Pe rafturi o carte luceşte.
O iau să văd ce este,...este Biblia.

O răsfoiesc... literele prind viaţă,
Văd cum întunericul se face lumină.
Cum apar stelele, soarele, luna, apa, păsările, animalele,...
Apoi, văd omul, cu ajutorul lui.
Si toate acestea, apărute la un singur cuvînt « să fie » !...

Mai apoi, văd un popor,
Poporul ales şi iubit.
Toate îmi apar în faţă ca un clişeu.
Curiozitatea mă face să răsfoiesc, pagină, după pagină.

Ajung să văd...un Om,smerit,
Cu privirea ce pătrunde pînă în adînc.
El moare pe o cruce,
Şi îmi spune că a murit pentru mine,
Pentru că mă iubeşte,
Mi-a lăsat această carte, să îmi spună
Ce să fac cu viaţa mea, pentru a-L cunoaşte mai bine.

În această carte voi afla
Cine a făcut cerurile şi pămîntul,
Cine m-a creat, cine mă iubeşte,
Si ce îmi pregăteşte.

Am auzit de Dumnezeu, Tatăl,
Si cît de mult ne iubeşte,
« că a dat pe singurul Lui Fiu,
ca oricine crede în El, să nu piară
ci să aibă viaţă veşnică."

Isus, Fiu de Dumnezeu... ce minunat
Să Te cunosc, cît mai bine, citind această carte.
Aici am găsi hrană, alinare şi povăţuire.
Cuvîntul Tău, cuprins între aceste coperţi,
Ne îndeamnă la viaţă, la iubire.
Eşti minunat, Dumnezeule !

Ai citit vreodată această carte,
Aşa cum te îndeamnă ea ?
Vino şi priveşte-o aşa cum este,
Plină de viaţă, de învăţătură,
Si lasă-te călăuzit de cuvîntul ei.

Intinde mîna, prietene,
E Biblia, Cuvîntul lui Dumnezeu.
Hrana sufletului tău şi al meu.

Nu o mai lăsa din mînă,
Satură-te din plin de tot ce cuprinde ea.
Atunci vei vedea cîtă pace vei afla,
Cînd vei cunoaşte credincioşia ,
Si dragostea lui Dumnezeu,
Spusă prin cuvînt « Celui ce va birui,
îi voi da să şadă pe scaunul
Meu de domnie. »




Amin