BETLEEM

Un han în Betleem a fost de mult
Şi de atunci mulţimi îl tot ascult
Doar-doar vor auzi-n deşert tumult
Un cânt de îngeri luminând ţinut...

Dar nu mai cântă cerul ca-n trecut
Căci sufletul hain e plin de lut
Şi nu mai vede răsărit tăcut
La-al lumilor sfârşit fără-nceput...

De două mii de ani hain sărut
De Iude lumea sumbră a umplut
Şi treizeci de arginţi s-au desfăcut
Blestemul sângelui ne-renăscut...

Şi-n fiecare an de la-început
Se-ndepărtează-n zare fiu pierdut
Căutând spre Betleem drum nevăzut
Pământ neterminat de străbătut...

**********************************

Dar fratele mai mare nepierdut
În piaţă sau la câmp mereu văzut
Stăpân pe toate dar de toate slut
Gând negru-ascunde-n tainic alb ţesut...

Şi-ar vrea ca să petreacă neştiut
În taină suflet pângărit de mult
Cu prietenii, dar egoismul mut
Până spre seară a rămas ocult...

Şi-n asfinţit ciudat fior acut
Fiinta-i mutilată-a străbătut
Când înspre casă frânt şi abătut
Se-ntoarce cu speranţele-n trecut...

Şi-s jocuri şi-i petrecere de mult
Şi el ca rob muncise câmpul brut...
Şi-i veselie-n curte şi-i pierdut
Când sufletul de ură s-a umplut...

Şi frate şi nici tată n-a mai vrut
Să-i ştie pe aproape ne-nceput
Ospăţ de mult dorit s-a prefăcut
În pulberi de mânie renăscut...

********************************

Argat sau fiu sau frate n-am ştiut
De voi mai fi vreodată nevândut
Plăcerilor deşarte-în împrumut...
În drum spre casă harul m-a umplut...

Pierdut şi-aproape mort de foame rupt
Străin stăpân şi porcii-au dispărut
Şi-n clipă cât o eră străvăzut
Privirea lui pe loc l-a cunoscut...

Sandale şi inel şi haină-a- avut
În clipa cand în braţe l-a durut
De dorul lui viţelul nou născut
Sacrificat va fi pe-altar de lut...

******************************

Şi-i praznic luminos şi nevăzut
În Betleem Mesia S-a născut!
Dar mânios cu sufletul scorbut
Pe lângă zid o umbră-a dispărut...

Veniţi cât este ziuă din trecut
În Galileea noaptea-a dispărut
Şi dincolo de-al mărilor ţinut
În Casa Pâinii Rege S-a născut!

***