Betania

Traiau de mult intr-o cetate
Un frate si doua surori
Si-acolo - spune sfanta Carte -
Mergea Isus adeseori.

Betania, loc de ascultare
Unde Maria, ore intregi
Statea sa-nvete la picioare
Scripturile, cu Psalmi si Legi!

Betania, ce loc de tihna
Cu Lazar, Marta si Maria
Unde-si gasea ades odihna
Hristosul iubitor, Mesia.

Dar intr-o zi, bolnav de moarte
Sta Lazar fara ajutor
Cand Domnul era dus departe
Ducand "MESAJUL" tuturor.

Maria, Marta iubitoare
Fac tot ce pot, dar in zadar,
E grav bolnav si-l vad cum moare
-Oh, de-ai veni Isuse iar!

Ce greu ne-ncearca disperarea
Si Doamne, Tu nu Te arati!
Hristosul ce ne-ar fi salvarea
E dus departe prin cetati...

-O Doamne! - Au trimis sa-I spuna
Pe Lazar care Tu-l iubesti
O boala grea sta sa-l rapuna
Oh, vino-acum sa-l izbavesti!

Dar Domnul zabovea departe
Si-n gand El murmura mereu
"Aceasta boala nu-i spre moarte
Ea va slavi pe Dumnezeu".

Curand s-a stins orice speranta
Isus a-ntarziat pe drum
La capataiul fara viata
Plang Marta si Maria-acum!

Si-au plans cu inimi sfasiate
Caci mortii dau oricand fiori,
L-au dus la groapa indoliate
"CU MOARTEA SUNTEM TOTI DATORI !"

Trec zile lungi si mohorate
Iar clipele ce greu se scurg
Surorile stau amarate
Cu sufletul ca ars pe rug...

Vin multi prieteni, le mangaie
Iau parte la durerea lor
Si plang cu toti ca-n vesnicie
S-a dus un frate iubitor.

De partu zile putrezeste
Si Lazar in mormant e pus,
Dar iata cineva sopteste
Ca a venit "ACUM" Isus.

Asa a fost sa se intample.
-O, Doamne, de ce-ai zabovit?
Tu doru-n suflet azi ni-l umple
In locul fratelui iubit!

Sopteau cu vorbe disperate
-Isuse, de-ai fi fost aici,
N-ar fi murit al nostru frate
Puteai la viata sa-l ridici!

-Dar Lazar n-a murit, ci "doarme"
Va invia, va fi cu noi!
Si ele au raspuns: - Stim Doamne,
La invierea de apoi...

S-a infiorat Isus in duhul
Si-a plans de necredinta lor
Cu mila iar privi vazduhul
Cerand la Tatal ajutor!

-Dati piatra aceasta la o parte,
Apoi din nou s-a infiorat,
CACI LAZAR VA INVIA DIN MOARTE
LA STRIGATUL SAU MINUNAT...

-Iti multumesc, iubite Tata,
Eu stiu, oricand Tu ma asculti,
Vreau sa vorbesc la turma toata
Pentru norod, pentru cei multi.

Da-le nadejdea si speranta
Sa afle toti ca m-ai trimis,
CA-S INVIEREA SI VIATA
SI MANTUIREA CE-AI PROMIS !

Si cine crede azi in Mine
"CHIAR DE-A MURIT, EL VA TRAI"
Sa vada "SLAVA" Ta, Stapane,
Puterea "VIETII" va grai!

Se sfarama a mortii gheara
Cand glasul lui a rasunat:
- HAI, LAZARE, VINO AFARA
SA VADA TOTI C-AI INVIAT!

Si mortul a iesit...Tacere...
Caci Domnul vietii il striga
El a "simtit" acea "putere"
Ce de la moarte-l "dezlega"

S-au risipit durerea, jalea
Si deznadejdea tuturor,
Crezut-au multi:ISUS E CALEA
SI ADEVARUL VIETII LOR!

***

O, Doamne-acum pot intelege
Ce plan maret, ce har ai dus
Sa fii mereu mai sus de Lege
Si DOMN si OM sa fii Isus.

Asa vom sti de-aici 'nainte
Isuse, la venirea Ta,
Se vor deschide iar morminte
Cand trambita va rasuna!...

Prin har cunoastem vesnicia,
Noi Te-adoram si Te slujim,
Prin ascultare ca Maria
Betania sa devenim.

Caci vremea s-a sfarsit, e seara
Tu raza blanda stai cu noi
Cat asteptam o primavara
PAMANTUL NOU SI CERURI NOI.

Amin