Bate inima întruna

Bate inima întruna, bate pentru Dumnezeu,
Bate-n zilele senine, dar și-n timpul care-i greu,
Tot pentru Isus ea bate, căci El inimii i-a dat,
Dragostea fără de margini, ca să bată ne-ncetat.

Lui îi cântă ea întruna, plină doar de bucurie,
Chear și în necaz ea strigă, numele slăvit să-ți fie,
Căci pe dealurile grele, când ea urc-atât de greu,
Ei Stăpân și călăuză-i este numai Dumnezeu.

Și în încercări ea este-o, inimă doar zâmbitoare,
Zâmbetul îi e tărie, când încearcă s-o doboare,
Pe cărare-acele umbre, care cred c-o vor întoarce,
Dar nu pot, căci ea e plină, de putere și pace.

Bate inima întruna, căci este mulțumitoare,
Mulțumirea îi aduce-ntotdeauna dezlegare,
Ca ea liberă să fie în a sa călătorie,
Cu-o dorintă mai aprinsă, după cer și veșnicie.

Cântă-ntruna osanale, imnurile biruinței,
Când aude pe cărare, șoapte stinse-a necredinței,
Nu le-ascultă căci privirea, ea în față și-ațintit,
Către Cel ce i-a dat viață, căci de ea este iubit.

E mereu ea săltăreață, căci pe drum biruitoare,
A ieșit cu El de mână, din pustiu și din cuptoare,
Căci de mâna cea străpunsă, s-a lăsat ea prelucrată,
Inima fară-ncetare, pentru El care azi bate.

Ooo... Isuse-a ta iubire, o cuprinde ea mereu,
Simt cum de Tine-i iubită, căci preasfinte Dumnezeu,
Ale ei bătăi ard Doamne, într-un foc plăcut aprins,
Este focul de iubire, de nimic nu este stins.

Vreau ca Tu iubite Tată, să îl ții aprins mereu,
Să îmi umple golul care-și face loc în pieptul meu,
El să fie plin Isuse, doar de flăcări de iubire,
Chear de ard, vor fi acele, ce mi-aduc doar fericire.