Bartimeu

Inlantuit de bezna noptii,
Cersea la margine de drum… visand Lumina,
Cu ochii inrobiti de “voia sortii”,
Plangea incet recunoscandu-si vina.

Trecea Isus prin Ierihon din nou,
Inconjurat de ucenici si multe gloate,
Si rasuna prin frunze, vantul in ecou…

E langa tine-acum Acel ce Poate.

Fiul lui David, ai mila de mine!
Stapane, Te opreste, Indurare!
Arata-mi astazi slavile senine,
Isuse, ai mila… te rog… Iertare!

Raspunsul vine aspru, din multime;
Degeaba strigi si te-obosesti,
Ramai acolo-n praf si in rusine,
Orb te-ai nascut, orb sa traiesti!

Fiul lui David, ai mila de mine!
Rasuna si mai tare sufletul zdrobit,
Si… s-au deschis azi Portile Divine,
Isus stapanul lumii s-a oprit.

Ridica-te si indrazneste caci te cheama,
Si dintr-o data parca n-a mai fost durere,
Nici lanturi, nici rusine si nici teama,
Ma intalnesc cu Cel Ce-I Viata si Putere!

Ah, prin credinta, eu vad deja cerul,
Si soarele… si stele, luna si… izvorul,
Voi intelege astazi, pe deplin, misterul
Caci voi privi in fata insusi Creatorul.

Si zdrentele-au ramas in praf pe veci,
De azi eu voi avea o viata noua,
Voi admira maslinii pe poteci,
Si voi vedea, cu ochii mei, stropii de roua!

-Oh, Bartimeu, Copilul meu, ce iti doresti?
Iti daruiesc acum in dragoste orice ai cere!
-Rabuni, Domnul meu, stiu… ma iubesti!
De nu-i prea mult Stapane, doar atat… vedere!

Iesea Isus din Ierihon,
Raze de soare mangaiau duios gradina,
Iar frunzele cantau in vant la unison,
Si Bartimeu, cu ceru-n piept urma Lumina!
……………………………………………………….

Isus aude orice strigat, orice soapta,
Si bucuros ofera mantuire,
El iti raspunde-n dragoste, te-asteapta,
Isus e si va fi, in veci de veci Iubire!

Trece Isus prin Ierihon din nou,
Se-opreste, si te cheama, iti intinde mana,
Si de milenii se aude-acelasi bland ecou,
Primeste-Ma si iti voi da pe veci Lumina!