Azi pe calea pocăinței

Pe o cale-a pocăinței,
Azi trei regi s-au ridicat,
Eli cu a sa sămânță,
Dar și Saul si Pilat

La amvoane stau rudenii,
Cu acei ce-n frunte stau,
Cei aleși sunt puși în spate,
Căci ei stofa lumii n-au.

Nici cântarea nu-i cântare,
Un talent a devenit,
Anunțat după programul,
Celor ce l-au întocmit.

Game multe, filozoafe,
Ton mai sus sau ton mai jos,
Ca să placă mai mult lumii,
Domnului nu-s cu folos.

Căci atunci când se aude,
Nu cad lanțuri cum cădeau,
La a sfinților cântare,
Când înlănțuiți căntau.

Azi e ritmul la putere,
Sentimentele trezesc,
Căci aduc o mângâiere,
Eului ce e lumesc.

Dacă unul obosește,
Nu mai este ajutat,
Căci plăcut este purtată,
Haina Duhului Pilat.

Mâinile frumos își spală,
De a lor vinovății,
Dar nu știu că nu-și au locul,
Sus în cer, în veșnicii.

Ne-nțeleasă este vorba,
Că femeia-i vas mai slab,
E împinsă în robia,
Celor ce sunt ca Pilat.

Nu mai e cinstit Cuvântul,
Să iubești cum El iubea,
Azi bărbatul este Rege,
Dar... fără regina sa.

Dar și Saul își ia locul,
Tronului ce-i înălțat,
Căci mai dulce e mândria,
Îmbrăcați în ea nu tac.

Prigonesc ce-alege Domnul,
Chiar rostind a Lui Cuvânt,
Însă fără de putere,
Căci robesc acest pământ.

Însă vine-o judecată,
Când acel ce-i prigonit,
Va privi cum și săracul,
Pe bogat el la privit.

Vine vremea când în ceruri,
Vor zbura acei ce sunt,
Neștiuți de lumea-ntreagă,
Dar știuți de Cel ce-i sfânt.

Vine vremea, e aproape,
Peste toți când va veni,
Judecata cea mai dreaptă,
Ce o dată doar va fi.

Și acei judecătorii,
Care doar au judecat,
Vor cădea-n pedeapsa mare,
Intr-un loc întunecat.

Dar și cei care mândria,
N-au lăsat pe drumul lor,
Intr-o zi de sărbătoare,
Vor fi cei care cobor.

Vor fi cei care spre moarte,
Ei atunci s-or îndrepta,
Loc în cer mândria n-are,
Un adânc e pentru ea.

Însă vremea bună este,
El o vreme ne-a mai dat,
Să se pocăiască omul,
Ce-l slujește pe Pilat.

Dar și cel care pe Eli,
Îl urmează-n drumul său,
De se lasă de păcate,
Îl salvează Dumnezeu.

Căci al nostru Domn e mare,
El nu e părtinitor,
Pentru mic și pentru mare,
Este El un viu izvor.

Să-mbrăcăm doar haina albă,
Doar cu El să semănăm,
Ca la masă cea întinsă,
Sus în cer cu El să stăm.
Amin