Atunci când nu poți a ierta

Atunci când nu poți a ierta
N-ai înțeles bine ceva,
Ceva ce inima 'uitat,
Ceva adevărat.

Atunci când nu poți a ierta
Nu-ți amintești bine ceva,
Ceva ce mintea a-ngropat,
Ceva ce mult ai neglijat.

Atunci când nu poți a ierta
Pierzi firul vieții undeva,
Acolo unde el s-a rupt
Când ai uitat ceva prea mult.

Ceva ce-i despre ființa ta,
Ceva ce-i despre tine,
Ceva ce-a fost lăsat, cândva,
Prădat, în spate, undeva.

Atunci când nu poți a ierta
Aduni amărăciune, o întristare mare,
Ce e născută dintr-un fapt
Și-o cruntă supărare.

Atunci când nu poți a ierta
E vorba de trădare,
E vorba de jignire,
E vorba de 'nșelare.

Atunci când nu poți a ierta,
Probabil, ai dreptate,
Căci rana ce o porți de-un timp
Alimentează fapte.

Atunci când nu poți a ierta,
Nu zic că n-ai dreptate,
Dar oare cine este drept?
Să treacă peste moarte?

Căci, nu-i așa?

Moartea-i o consecință
Prin care trecem toți cândva,
Pentru că-n viața asta grea,
Păcătuiră-m cu ceva,
Nedreptățind pe cineva,
Cu gândul, vorba, fapta rea...

Atunci când nu poți a ierta,
Nu zic că n-ai motive,
Dar vor putea sluji cumva
A tale mari cuvinte?

Ai totuși o dreptate-a ta
Și ai o judecată,
Căci ți-a fost scrisă undeva
În ființa ta creată.

Dar mă întreb în sinea mea...

Ar ajuta dreptatea?
Ar șterge ea vre-o vină grea?
Ar îndrepta sau vindeca?
Mai poate face ea ceva?

Dacă Isus pe crucea grea
Și-ar fi ales dreptatea
Nicicând, nicicum, în nici un fel
Nu ne-mpăca cu Tata.

Dacă Isus pe crucea grea
Își susținea dreptatea,
Nedreptățit de fapta-mi rea,
Nici har, nici pace nu era...

Nici sfântă alinare,
Nici daruri, nici iertare,
Nici milă și-ndurare,
Nuu, viață viitoare!

Atunci când nu poți a ierta
Nu-ți amintești bine ceva,
Ceva ce-i depre viața ta
Când a intrat Isus în ea...

Nu-ți amintești de ce-a făcut,
Nu-ți amintești că Te-a spălat,
Te-a dezrobit, eliberat,
Te-a aceptat și înfiat.

Nu-ți amintești de glasul rău
Când frâu n-avea sufletul tău,
Cuțit cu care-ai omorât
Prin cuvântu-ți prefăcut.

Nu-ți amintești de gândul dus,
Curvar și lacom și din hău,
Purta cuvântul ipocrit
De alte inimi resimțit...

Atunci când nu poți a ierta
Adu-ți aminte că tu ești
Iubit, iertat, curat, salvat,
De dragoste înconjurat!

Adu-ți aminte că nimic
Nu-i mai presus de-a fi iubit,
Adu-ți aminte c-a ierta
Înseamnă, neîncetat a da.

A da ceea ce ai primit
Când inima ți-a suferit,
Acesta-i felul de-a ierta
Așa cum ești și-ai fost cândva.

A da din ceea ce-ai gustat,
Când harul ți-a fost arătat,
Acesta-i modul de-a ierta
Așa îți vindeci inima.

Atunci când nu poți a ierta
Amintește-ți crucea Sa,
Și lasă-L chiar și azi, căci vrea,
Să ierte prin inima ta.

Atunci când nu poți a ierta
Celebrează-I dragostea,
Să faci din ce-ai primit un dat
Căci nici tu nu ai meritat!