Atâtea se întâmplă-n univers

Atâtea se întâmplă-n univers
Dar nu-i nimic la întâmplare,
Ci toate au un rost și au un sens
Și o coordonare uimitoare.

Nimic, nimic nu-i nou sub soare,
Ce este a mai fost și va mai fi,
În cer e o-nțelepciune fără de hotare
Ce toate le-a avut în plan din veșnicii.

De veacuri oamenii se nasc și mor
Trec prin atâtea situații,
Și aproape totu-i asemănător
Din generații-n generații;

Dureri și bucurii deopotrivă,
Necazuri, suferințe, încercări,
Plătind aceeași vină colectivă
Rodul primordialei neascultări.

Nimic, nimic nu-i la-ntâmplare
Toate se derulează cum vrea El,
Căci Dumnezeu în bunătatea-I mare
Lucrează cu metode fel de fel.

Și aceasta tot pentru al nostru bine
Ca să ne-ndrepte când pășim greșit,
Să ne atragă mai mult către Sine
Căci de la început El ne-a iubit.

Ne trece prin cuptoare și prin foc
Căci aurul așa se curățește,
Găsește totdeauna un mijloc
Să-l mustre pe acel care greșește.

El nu-și împarte Slava niciodată
Cu nimeni căci e Necuprins,
Și prin puterea Lui ne arată
Căci e Etern și-I neînvins.

Din El prin El și pentru El
Aici sunt toate lucrurile,
El din vecii este Acel
Ce a-ntemeiat cerurile.

Din El prin El și pentru El
Sunt toate-n lumea asta mare,
Slavă și glorie să-I dăm
Și să-I aducem închinare.