ASPIRAȚIE LA IDEAL

ASPIRAȚIE LA IDEAL


Îmi doresc câte-odat
Dintr-un cuget curat,
Să pot fi nepătat
În mod deliberat,
Că, fiind botezat,
Să zic necurmat
Calea ta, am urmat
Și nimic n-am stricat,
Dumnezeu, adevărat,
Din Dumnezeu, adevărat,
Dar mă abțin să zic
Că minciună implic,
Deci, e mai drept să tac,

În Fața Ta, vin,
Mă aplec și mă-nchin,
De mă rog pe genunchi,
Din suflet și din rărunchi
Fiindc-am fost păcătos
Și păcate mai fac,
Te-am zdrobit iar, Christos,
Ca pe-o floare de mac
Pe care calc,

Totuși, rog pe cel viu,
Să-mi dicteze să scriu
Cuvânt, Dumnezeiesc,
Cu-nțeles nelumesc,
Cuvânt ce-i azi sus
Pe, Tronul, slavei urcat,
Dumnezeu, adevărat,
LÂNGĂ CEL PREAÎNALT,
Cel mai Mare-mpărat,
DUMNEZEU, ÎNĂLȚAT,
Cel, Ce m-a mângâiat,
Mi-a zâmbit și iertat,
De-l rog puțin
Fiind rău, dar creștin,
Vreau, Cuvântul DIVIN,
Să-l urmez pe deplin.
Domnului, multe-i cer,
El, m-ascultă din cer,
Știe că-s trecător,
Un grăbit pasager.

Tot ce vreau e, să-I cânt
Numelui său, Cel Sfânt,
Cât mai am de trăit
Pe un veșnic pământ
CURĂȚAT ȘI IUBIT,
vreau ca lumea firească
Prin, Christos, să renască,
Viață nouă să ia,
Totul, spre Slava Sa.
De păcat-se descalțe-
Ca pe, YAH, să-l înalțe
Și cu toată puterea
Sufletul și cugetul
Pe, Isus, să-L iubească,
El, de rău s-o păzească,
Să iubim pe aproape
Ca pe noi, ori un frate,
Atunci vom înțelege
Că-mplinim, a Sa Lege,
Cu-ale, Sale, porunci,
CU SUFLETE DE PRUNCI,
Lăsând suflete-aride.
Să-avem bunătate-n gând
Atunci, Tatăl, va râde
Și-L Închide, în Adânc
Pe Diavolul, plângând,
Cu cheia-l va închide
In foc, nu în mormânt,

Să-l râdă decedații
Care nu-l înțeleg,
Că el, nu e ca alții
CARE ODIHN-ALEG
ÎN VEȘNIC CHIN, ÎN FOC,
Care înalță fum
Și ca-n cuptor se coc
Și-n frică rău culeg
Cu-ngăduința, Ta,
PĂRINTE, YEHOVA.

Moldovan Pavel
23.10. 2021.