Ascultă strigătul din ceruri

Ascultă strigătul din ceruri,
Cât har mai este pe pământ,
E poate ultima chemare,
Și vine Cel ce este sfânt.

Ascultă... dragostea te cheamă,
Acasă ești tu azi chemat,
La masa-ntinsă te așteaptă,
Un mare Preot... Împărat.

De-ți este inima zdrobită,
De-ți este drumul mult prea greu,
Doar Unul poate să te-ajute,
Acela este Dumnezeu.

Doar Unul poate-a ta povară,
Ca să o ducă chiar de-i grea,
Puterea pe pământ și-n ceruri,
E toată doar în mâna Sa.

El astăzi cerul îl deschide,
Spre tine strigă ne-ncetat,
Căci are-o singură dorință,
Să fii și tu de El salvat.

El vrea să-ți dea o veșnicie,
El viață-n dar ar vrea să-ți dea,
Să nu te pierzi în noaptea lungă,
Ce-i fără capăt... și doar grea.

Ascultă... glasul blând răsună,
De după munți, de după zări,
E cel ce poate să aducă,
Pe drumul tău doar primăveri.

Sădește dragoste și milă,
În inimile ce suspin,
Ca să le dea din nou putere,
Să simt-al cerului alin.

Tu doar să ei aminte bine,
La tot ce-ți spune Dumnezeu,
Și lasă un trecut să fie,
Tot ce-i în viața ta azi rău.

Întoarce-te către lumină,
Și umbrele vor rămânea,
Pe drumul înspre nemurire,
Mereu numai în urma ta.

Ascultă cum de sus vorbește,
Iubirea cea din veșnicii,
O ușă ție îți deschide,
Spre locul plin de bucurii.

Iertare vrea să-ți dea chiar astăzi,
O haină albă vrea să-ți dea,
Căci sus pe cruce pentru tine,
În chinul morții se zbătea.

El pentru tine-a dat popoare,
El pentru tine-a suferit,
Ascultă-L și pornește-ndată,
Spre viața cea din infinit.

Cu mâinile stă larg deschise,
Să te cuprindă Dumnezeu,
Mult și-ar dori... că să te pună,
La adăpost la pieptul Său.

Ascultă și nu da uitării,
De jertfa care a adus,
Ca să ai parte tu de viața,
Și locul pregătit ce-i sus.

Azi prabușește-te la cruce,
Și doar acolo să rămâi,
Până în clipa revenirii,
A Celui ce-i în toate-ntâi.