Așa-i familia

Așa-i familia

Trăim o vreme zbuciumată
Cu lacrimi și cu lupte mari
O vreme de îngrijorare
Când biruie aceia, , tari".
Ei biruie cu-nșelăciune
Și răspândesc otrava lor
Cu-atât de multă răutate
Căci asta simt și asta vor.
Atacă cu atâta ură
Tot ce-i frumos și e de preț
Tot ce aici are valoare
Vorbind de sus și cu dispreț.
A lor ură e îndreptată
Spre tot ce e lăsat frumos
De Dumnezeul Sfânt și Mare
Care știe ce-i de folos.
În grabă mare se ridică
Crezându-se nedreptățiți
Să-și apere a lor dreptate
Spunând că alții sunt greșiți.
Se'nalță cu mare putere
Și-așa de repede lovesc
Tot ce le stă în a lor, , cale"
Cu care-atâta se mândresc.
Prin cuvântări înșelătoare
Ei caută a amăgi
Pe cei ce cred a lor minciună
Și pe părinți și pe copii.
S-au strecurat cu-nvățătura
În școli ce nu ar trebui
Să fie-un loc de amăgire
Pentru ai noștri dragi copii.
Părinții își trimit copiii
Să învețe carte spre-a afla
Un drum spre bine în viață
Și nu spre a fi, , altceva".
Copiii-ar trebui să-nvețe
Să fie buni și cu respect
Să prețuiască pe oricine
Și să fie exemplu drept.
Nu au nevoie de amăgire
De îndoieli și ispitiri
De-a explora și de-a cunoaște
Așa de relele trăiri.
Nevoie au să li se spună
Că sunt frumoși și sunt de preț
Că sunt creați cu-nțelepciune
De Dumnezeul cel Măreț,
Că nu-s aici la întâmplare
Și nici în corpuri rele nu-s
Că sunt făcuți de-o Mână Sfântă
Și sunt iubiți chiar de Isus.
Să strângem rândurile-n grabă
În fața răului să stăm
Și să ne apărăm copiii
Pradă nicicând să nu-i lăsăm.
Vrem ca să spunem cu blândețe
Celor ce vor a-i amăgi
Să-i lase să aibă-n viață
Un drum frumos, cu bucurii,
Să-i lase să fie exemple
Pentru oricine de urmat
O bucurie-n a lor case
Prin vorbe și un trai curat,
Dar de nu vor, să ia aminte
Că nu vom da 'napoi un pas
Ne vom lupta cu-nverșunare
Chiar până la ultimul ceas,
Ca să salvăm băieți și fete
Spre a avea un trai curat
Departe de-a lor spurcăciune
Departe de al lor păcat.
De-aceea să-i lase să crească
Cu-a lor visări și bucurii
În lumea lor cea minunată
De buni și-ascultători copii,
Să-i lase să trăiască-n pace
Cu cugetul mereu curat
Și să dorească să asculte
Doar ce e sfânt și-adevărat.
Astfel trăind în ascultare
De sfatul dulce părintesc
Vor fi mereu o bucurie
Pentru părinți ce azi îi cresc
Și vor dori la rând să-nvețe
Pe-ai lor urmași a se feri
De tot ce-nseamnă stricăciune
Oameni destoinici pentru-a fi.
* * *
Așa vrem să ne știm copiii
Feriți de orișice păcat
Departe de înșelăciune
Și-având comportament curat,
Căci ne pasă ce ei învață
Și cine-s cei ce-i sfătuiesc
Am vrea să-nvețe ce e bine
Lucruri ce-n viață folosesc
Și nu vrem să-i lăsăm s-audă
Învățături care-i rănesc
Și care le-aduc îndoială
Și spre pierzare îi pornesc.
Ne vom lupta prin tribunale
Cu orice legi, cu orice-ar fi
Să nu-i lăsăm pe-a morții cale
Pe-ai noștri preaiubiți copii,
Căci au nevoie de-ocrotire
De relele ce nicicum nu-s
O cale înspre fericire
Și nu-s plăcute lui Isus.
Așa vom proceda cu toții
Să știe toți ce ne dorim
Că nu lăsăm la voia sorții
Pe-aceia pe care-i iubim
Căci în familii ocrotire
Și siguranță au deplin
Pe alte căi nu au iubire
Doar amăgire și venin.
De-aceea nu vom sta deoparte
Chiar iadu-n calea lor de-ar fi
Ne vom lupta feriți să fie
De orice rău, în orice zi,
Căci împreună-n armonie
Atâta timp cât vom trăi
Vom învăța cu bucurie
Sfântă familie a fi.