Aș vrea să stau cu Domnul

Aș vrea să stau cu Domnul, la sfat ca Lui să-i spun,
Cât mi-e de grea cărarea, ce-n fața mea e-un drum,
Cu așternut de lacrimi, ce nu vor a seca,
Să stau cu Domnul astăzi, de vorbă mult aș vrea.

Să-i spun vreau de-apăsarea, ce-adesea o-ntâlnesc,
Să-i spun vreau cât de tare, pe El eu îl iubesc,
Să stau cu El de vorbă, și despre-amarul meu,
Să-i spun că sunt pe lume, doar singur... și mi-e greu.

Să stau la sfat cu Domnul, mi-e azi dorința mea,
Îl strig... vreau să audă, să vină eu aș vrea,
Ca să îi spun necazul, ce-l sufăr zi de zi,
Sub pietrele-aruncate, ce nu vor a se-opri.

Să-i spun vreau supărarea, ce are-un gust amar,
Ce-i parcă între mine, și cer e un hotar,
Să-i spun vreau și durerea, ce-o am în pieptul meu,
Eu vreau să mă asculte, al meu scump Dumnezeu.

Aș vrea să stau cu Domnul, de vorbă căci aș vrea,
Să-mi lege rana care, e mare și e grea,
Doresc o alinare, căci am în pieptul meu,
Povara ce m-apasă, pe-un drum ce-mi este greu.

Să-i spun vreau de suspinul, ce vrea a-mi scufunda,
Ființa-n locul care, nu e iubirea Sa,
Acolo este noapte, e rece-ntunecat,
Aș vrea de a Sa mână, din el să fiu salvat.

Aș vrea să stau cu Domnul, la sfat căci îmi doresc,
Odihna Lui pe calea, ce-o am s-o întâlnesc,
De El eu niciodată, nu pot a-mi sătura,
Ființa mea dorită, doar de prezența Sa.
Amin