ARCA LUI NOE

Aștepta din cer potopul,
Ca tâmplar de bunăvoie,
Și trăia-n neprihănire,
Sfânt era în toate Noe.

N-a putut să stea degeaba
Când primi din cer porunca.
Noe și ai lui din casă
Îndrăgiră cu toți munca.

„Fă-ți o arcă”, i-a zis Domnul,
„Să salveze omenirea!”
Ascultând bătrânul Noe,
El începe construirea.

Un proiect atât de mare,
Ce mai mult de-un veac durează,
Cere muncă și răbdare
Și pe-atâția angajează.

Mulți sunt plini de îndoială.
Ploaia încă n-a venit.
Noe construiește arca
Și-i convins că n-a greșit.

El lucrează cu prieteni,
Care nu-i cerură bani.
Și trecură peste sută
Timp de douăzeci de ani.

Mulți râdeau pe înfundate,
Cu batjocuri s-au pornit.
Însă Noe, prin credință,
El pe toți i-a biruit.

L-a încurajat soția,
În acest proiect măreț.
Dar simțea că bucuria
E de cel mai mare preț.

Să faci tot ce-ți cere Domnul
E-o onoare și un har,
Când lucrezi cu pasiune
Și nimic nu e-n zadar.

Arca și-a primit conturul.
Noe era inginer
Și cu drag o construise,
Tot cu gândul către cer.

Jubilau în înălțime
Îngerii preafericiți.
Noe cu ai lui din casă
Așteptau în rugi uniți.

Ușa a stat șapte zile
Pentru cei ce vor intra.
Nimeni n-a lăsat păcatul
De potop a se salva.

Necredința era mare.
Oamenii s-au răzvrătit.
Dumnezeu avea răbdare,
Dar aceasta s-a sfârșit.

Au urcat atunci în arcă
Noe și cei șapte inși.
Domnul ușa le-o închide.
De emoții sunt cuprinși.

Și-a pornit din cer talazul
Zile patruzeci la rând.
Mulți se agățau de arcă,
Tot la ușa ei bătând.

„Noe, Noe!”, strigau unii.
”Ne cunoști, noi suntem frați! ...
Dar deschide-ne odată
Că murim toți înecați!”

Noe n-avea-n mână cheia.
Domnul ușa a închis.
Cei ce nu primesc credința
Nu au drum spre Paradis.

Când vorbea Isus, Păstorul,
Despre-al vremii larg tumult
El făcea asemănare
Cu potopul de demult.

Ca și-n vremile lui Noe
Și în timpul de apoi
Fărdelegea va tot crește,
Necredința va fi-n toi.

Va conta mândria firii,
Violența în popor.
S-or urî unii pe alții,
Blestemându-și ziua lor.

Nesătui de-averi și slavă,
Pentru cerșetori și regi,
Vor aduce peste lume
Un potop de fărdelegi.

Domnul dă avertismentul
Prin Cuvântul salvator:
„Voi fiți treji, vegheați întruna
Ca să fiți gata de zbor!”