Anul de îndurare

„Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci
M-a uns... să vestesc un an de îndurare al Domnului şi o zi de răz-
bunare a Dumnezeului nostru..." (Isaia 61:1,2).

La început de ani se fac urări
şi gânduri bune oamenii le schimbă.
Făgăduinţi le stau la toţi pe limbă.
Noi hotărâri se strigă-n patru zări.

La început de an, râd toţi şi cântă
şi-şi amintesc prin câte au trecut
împuşcă anul vechi, bătrân, urât,
cu noi nădejdi în Anul Nou se-avântă.

Dar anii pentru noi nu se succed,
punându-i între astfel de hotare.
Noi credem într-un An de Indurare
în care intră toţi acei ce cred.

Ce plini de bucurie trec prin viaţă
acei ce cred în Unul Dumnezeul
Ei sunt senini si tineri sunt mereu,
chiar dacă brazde li se trag pe faţă.

Ei nu simt anii grei, ca pe poveri:
li-i tânăr duhul, ca un vultur tânăr,
le înfloresc aripi mereu pe umăr,
de parcă au belşug pe primăveri

Din biruinţe către biruinţe,
Se-avântă-n Dumnezeu măreţi şi tari,
câştigă biruinţa la altar,
îngenunchiaţi sub jertfa umilinţei.

* * *
De refuzaţi salvarea voastră azi,
şi nu intraţi în Anul de-ndurare,
mai e şi-o zi de chin şi de necaz:
acea eternă „zi de răzbunare".

Cât Anul de-ndurare, unic An
v-aşteaptă să-l primiţi cu bucurie,
Intraţi în el şi-ntreaga veşnicie
veţi fi cu Domnul în ceresc liman.

Amin