Anii noștri... ani puțini

Anii noștri, ani puțini
Cum se scurg de iute
Și pe loc de-ai vrea să-i ții
Toți îți vor scăpa din mâini
Că-s făcuți din săptămâni
Zile si minute.

Anii noștri de necaz
Cum își sapă cale
Lăsând cute pe obraz
Jug ce-apasă pe grumaz
Ce-ai fost ieri, nu mai ești azi
Mergi cu ei la vale.

Anii noștri de dureri
Și de bucurie
Aparțin acum lui ieri
Nu poți vamă să le ceri
...I-am parcurs spre nicăieri
Sau spre veșnicie.

Anii noștri șaptezeci
Sau ceva mai bine
Nu poți limita s-o treci
Dar așa cum îți petreci
Ți-or aduce pentru veci
Slavă sau rușine.

Anii noștri luptători
Ne-au lăsat un nume
De eroi sau dezertori
Credincioși sau trădători
Tu te-ntreabă uneori
Cum ți se mai spune.

Anii noștri trecători
Ani de pregătire
Din a tinereții zori
Te anunță c-ai să mori
C-ai să urci sau să cobori
Către nemurire.
Anii noștri... ani de dor
Și de așteptare
Din al nopții foișor
Cu străjerul veghetor
Ne-ntrebăm - în viitor
Cât mai este oare?