ANDREI

ANDREI

Cel care îl părăsise pe Ioan Botezătorul
Şi care venise primul la Isus Mântuitorul
E Andrei, căutătorul ce înseamnă şi viteaz,
Plin de zel pentru Mesia, ucenic tot timpul treaz.

Ager, om de acţiune, el pe Petru l-a chemat,
Fratele lui şi acesta la Isus s-a prezentat.
Cei doi fraţi lăsat-au totul pentru Mesia Cristos
Devenind pescari de oameni pentru-al cerului folos.

Un om gata să ajute era tot timpul Andrei.
Iar când îl compari cu alţii e mai aprig decât ei.
Căuta mereu soluţii chiar aflat într-un pustiu
Cu-o mulţime-nfometată la un ceas mult prea târziu.

El găsi-n cele din urmă un băiat cu câţiva peşti
Şi cu pâini vreo cinci la număr, dar cum poţi să le-nmulţeşti?
Numai când Andrei le-aduce la Isus, la Dumnezeu,
Astfel poate să rezolve foamea lor în ceasul greu.

Masa cea îmbelşugată nu s-a dat celor absenţi.
Ci de ea avut-au parte numai oaspeţii prezenţi.
Altădată ucenicul care se numea Andrei
Ca să strângă mai mulţi oameni se băgase printre ei.

Mobilizator de frunte la un Filip el s-a dus
Cu-acei greci ce-aveau dorinţa ca să-L vadă pe Isus.
Grecii, primii dintre Neamuri candidaţi la mântuire,
Îi dau Domnului prilejul să vorbească de jertfire.

Jertfa Bobului ce moare poartă o recoltă mare
Ce marchează secerişul depăşind orice hotare.
Pe Andrei Luca-l prezintă pe sub limbile de foc,
El şi cu ceilalţi apostoli se rugau toţi într-un loc.

Când era umplut de Duhul Sfânt apostolul Andrei
A slujit mai mult altora ca o pildă pentru ei.
A crescut în mărturia şi-n iubirea lui Isus
Şi în Grecia păgână pe o cruce a fost pus.
*
În lucrarea mântuirii cu toată complexitatea ei
Este şi acum nevoie de oameni ca şi Andrei
Ca să-nchege noi relaţii să-i aducă la Isus
Pe acei cu suflet mare sau cu sufletul răpus.

Să ajute într-o clipă când nimeni nu s-a gândit
Pe un lider în lucrare ca s-o ducă la sfârşit.
Oamenii care se roagă poate sunt în planul doi
Dar ei sunt de trebuinţă când războiul este-n toi.

Alteori pentru campanii nu-s talanţi după Scripturi,
Contul este gol în bancă şi sunt prea multe facturi.
Într-o clipă inspirată se găseşte un Andrei
Ce semneaz-un cec în bancă cu al dragostei condei.

Sunt prin şcoli sau prin colegii ca Andrei profesori buni
Care stau cu ucenicii şi-i ajută-n rugăciuni.
Excelenţa este bună, trebuie s-o şi dorim,
Dar mai bun e caracterul cel prin care noi iubim.

În nevoi să-ntindem mâna s-ajutăm pe cel sărac.
Mila pentr-un om c-o rană este cel mai mare leac.
Bun Samaritean e-acela ce-n contextul post-modern
Pe mulţi oameni îi conduce spre destinul cel etern.

Un Andrei e bun ca tată să-i formeze pe copii
Cu virtutea dărniciei pentru Cer şi veşnicii.
Să le-aşeze-n inimi dorul permanent după Isus
Alţi copii cu ei să vină pentru Patria de sus.

Iar copiii să-şi aducă grabnic pe părinţii lor
Să-L primească pe Mesia ca Medic şi ca Păstor.
Cu discreţie totală toate-acestea au pornit
De la un Andrei slujindu-L pe Isus cu duh smerit.

Şi acum, în încheiere, vă urez iubiţii mei,
În lucrarea mântuirii fiţi şi voi ca şi Andrei!
Domnul mult vă preţuieşte şi v-aşteaptă să veniţi
Ca să-i faceţi şi pe alţii prin slujire fericiţi.