Am stat la sfat

Am stat cu plăcerea, zile întregi la sfat
Și de la ea, nimic, nimic n-am învățat
Și cu necazul numai o zi, scurt am stat
Și necazul, foarte multe m-a învățat.

Am stat la sfat o oră cu un palavragiu
Și din câte mi-a spus nimic nu mai știu
Apoi am stat puțin cu unul ce vorbea judecat
Și din ce m-a învățat de la el, nimic n-am uitat.

Am întâlnit un tânăr, am stat un timp la sfat
Și mai mult tăcut a stat, al meu sfat a ascultat
Întâlnind și un bătrân, în tăcere am ascultat
Din experiența-i de viață, multe sfaturi mi-a dat.

Am stat la sfat cu un nebun și l-am ascultat
Dar numai nebunii, mintea-i nebună a debitat
Am stat cu un înțelept, s-ascult înțelepciunea
M-a sfătuit: trăiește adevărul, fii drept cu toată lumea.

Am stat la sfat cu răul, puțină atenție i-am dat
Că numai sfaturi rele a dat, la rău m-a îndemnat
Am stat cu binele la sfat, să aud ce voi învăța
Și toată viața n-am să dau uită povața sa.

Am întâlnit la colț și ura pe-a vieții cărare
Și m-a sfătuit să urăsc, cat pot mai tare
Dar mai încolo mă aștepta și dragostea
M-a sfătuit: oferă la toți dragoste n-asculta ura.

Am stat cu răutatea, doar puțin la sfat
Să mă port cu răutate, m-a îndemnat
Bunătatea, asculta ce răutatea m-a sfătui
Mi-a spus: n-o asculta, ci fii bun și altruist.

Zgârcenia șoptea: hai să te sfătuiesc una bună
Strânge în mâinii avutul, ce-i în mână nu-i minciună
Am întrebat dărnicia: tu ce mă sfătuiești?
Să fii darnic, cu mână largă să dăruiești.

Am stat cu lenevia la sfat, mi-a spus pe ton iritat
Nu fi fără minte să muncești, când poți să lenevești
Hărnicia m-a sfătuit curat: nu sta cu lenevia la sfat
Cu mâini harnice muncește, să nu ajungi să cerșești.

Cu minciuna, într-o împrejurare am stat la sfat
M-a sfătuit: folosindu-te de mine, ai mult de profitat
Sinceritatea m-a sfătuit: la minciună să nu recurgi
Că minciuna n-avut niciodată picioare lungi.

S-a ivit ocazia să stau la sfat cu înșelătoria
Și m-a sfătuit: să-i folosesc cu oricine dibăcia
Adevărul m-a sfătuit: cu înșelătoria, pe înșelat îl doare
Dar cu mine, adevărul, veșnic vei sta-n picioare.

Am chicotit puțin la sfat și cu păcatul
Să păcătuiesc din plin, acesta i-a fost sfatul
Neprihănirea m-a sfătuit cu glas-ui în șoapte:
Nu cumva să păcătuiești, păcatul duce la moarte.

Mi-a fost dat să întâlnesc printre oameni mândria
Și m-a sfătuit: să mă port obraznic, nu ca un paria,
Dar smerenia m-a sfătuit: să fiu umil și blând
Că voi fi apreciat de mulți, prin lume umblând.

Am stat la sfat cu Domnul, citind din Scriptură
Prin care M-a sfătuit: să păzesc a Lui învățătură
M-a sfătuit: să nu-mi iasă din gură cuvinte stricate
Ci numai vorbe bune, sfaturi din Scriptură învățate.

Să nu sta la sfat cu Satan, ascultându-i sfaturile
Căci sigur în iad vom ajunge urmându-i-le
Sfaturile bune aduc cu ele binecuvântare
Dacă sunt urmate cu înțelepciune și ascultare.

Să cerem de la Domnul înțelepciune de sus
Ca să cunoaștem și să urmăm sfaturile lui Isus
Pe acele scrise în Biblie, ce-s bine chibzuite
Și din comoara lui Dumnezeu, învățături izvorâte.