Am dobândit prin înfiere...

AM DOBÂNDIT PRIN ÎNFIERE...

Am dobândit prin înfiere
Un nume nou, un Legământ
Al nostru Domn ştim ce ne cere:
Spre Cer să ’naintăm cu-avânt...

Am dobândit un mod de viaţă
Pe care nu l-am cunoscut
Când n-ascultam a Lui povaţă,
Când nu era al nostru scut.

Trăit-am fără perspectivă
În anii seci când robi eram
Venea de jos vreo directivă
Şi culmea: noi o îndrăgeam,

Eram orbiţi de poleiala
Unui sistem ce colb crea
Nu ne păsa dacă greşeala
La mulţi suspine le dădea...

Eram străini, fără o ţintă
Pierduţi prin sumbrul labirint
Mergeam cu cei ce se avântă
Spre lumea fără de Cuvânt...

Dar când ne-a cucerit Lumina
Cu focul Duhului Preasfânt
Ştiut-am că-i spălată vina
Şi am intrat în Legământ...

De-atunci suntem copii de Rege
Iubim tot ce ne spune El
Aşa de bine ne-nţelege,
Ne-a dat intrare în Betel.

Ce fericiri găsim în Dânsul!
Ne-animă scopul de-a-L sluji
I-am dat povara, visul, plânsul
Nicicând nu Îl vom părăsi.

Lăuntrul nostru s-a-nnoit
Când ne-a pătruns divina Rază
Atuncea am descoperit
Ce dulce e cereasca pază...

Şi ne-ndreptăm spre locu-n care
Toţi fiii Lui s-or aduna
Unde-om vedea mărgăritare
Ce-n veci de veci ne-or delecta.

Am dobândit prin înfiere
Comori cereşti, un nume nou
A fost sublimă adiere,
A fost al Tatălui cadou.

27 Iunie, 2009