Am cunoscut ce-i suferința

Am cunoscut ce-i suferința,
Pe-adânc de vale ea m-a dus,
M-a-ntins pe-adâncul ei de groază,
Eu gustul ei amar să-l gust.

M-a aruncat în întuneric,
M-a năpădit cu valul greu,
Ca să îl strig din suferință,
Privind spre cer... pe Dumnezeu.

Am cunoscut ce e durerea,
Ea pleoapele mi-a-ngreunat,
Dar strigătu-mi din zori de strajă,
Pe-al meu Stăpân la-nduplecat.

Balsam divin de vindecare,
În inimă mi-a revărsat,
Ca să cunosc ce e iubirea,
Și bunătatea... ne-ncetat.

Am cunoscut și încercarea,
O, Doamne-a fost atât de grea,
În spaima ei nimicitoare,
În mine inima ardea.

Cu focul Tău ce nu se stinge,
Căci dragostea e de nestins,
Tu n-ai lăsat în încercare,
Ca eu să fiu de ea învins.

Am cunoscut a Ta minune,
Când greul vieții a sosit,
Să mă-nconjoare... dar o clipă,
Nu m-ai lăsat... m-ai izbăvit.

Ai depărtat deșertăciunea,
A cărui țintă am fost eu,
N-ai lepădat a mea ființă,
M-ai ridicat căci sunt al Tău.~&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&~. .
Îți voi cânta întotdeauna,
Iubirea care ma-nsoțit,
În ceasul greu... în încercare,
Ca să nu plec nemântuit.

Eu voi striga a Ta lucrare,
S-audă cei ce n-au știut,
C-ai înviat a mea ființă,
Ca Tu... mi-ai. dat un început.
Amin