AM AUZIT SI EU POVESTEA...

Am auzit si eu povestea florii de aloe,
Si-am stat si-am cugetat atunci in voe.
Aceasta planta,ca sa ajunga la inflorire
Ii trebuiesc multi,multi ani de zile.

In tinuturile acelea toride, tropicale,
Este cea maifrumoasa si aleasa floare.
Sunt mii de florii ce o incoroneaza,
In timt ce planta in sine incet se degradeaza.

Iar fiecare floare care cade pe pamant,
Isi formeaza radacini...apoi urmand,
Ca alte mii si mii de flori pe rand,
Sa-nlocuiasca planta ce murind
L-ea dat viata,,,altor mii si mii,
E o enigma,o mirare oare,si tu sti???

Dar,Domnul nostru cand s-astins pe cruce,
Si cand curgea in jos pe lemn suvoi de sange,
cand orice picatura,din trupul Sau brazdat,
Dadea viata si spala tot ce era-ntinat.

Oare ai putea si tu ca sa-ntelegi,
Ale Dumnezeirii sfinte si-ntelepte legi.
Cum dintr-un trup ce-i sfartecat de bice,
Batut in cuie ,si atarnat sus pe o cruce,

Din fruntea ce purta cununa cea de spini,
Paharul cu otet,cu fiere si venin,
Cand sulita romanului,adeverise,
Acel ce-i atarnat pe lemn cum,ca murise,

Ce mai poti spune ,tu om pacatos...
Caci moartea lui CRISTOS e de prisos???
O,nu,nu-i drept ca sa gandesti astfel,
Un Fiu de Dumnezeu,sa moara in chip misel???

Doar, acceptand ca-n moartea SA pe cruce,
Tu omule sarman sa te poti duce,
Cu viata ta cea murdarita de pacat,
Sa-ti spelii trecutul si sa devii curat,

Si-n stropii Sai de sange din rane picurand,
sa aduca mii si mii de frati de pe pamant...
De nu accepta de buna voie a Sa moarte,
Noi nu puteam ajunge in libertate.

Iti multumim Parinte Sfant si Minunat,
De planul Tau ...de Fiul Tau crucificat,
Caci in jertfa Lui cu Tatal ne-a-mpacat,
Sa fim cu EL in cerul Sau GLORIFICAT. amin.