ALERGAREA OMENIRII

Lumea aceasta a ajuns foarte rau nestând aproape,
De Acel ce poate-oricând din mocirla sa ne scape.
Toti sunt dusi în multe parti dupa cum îi bate vântul,
Si aceasta se întâmpla fiindca n-au pazit Cuvântul.

Omenirea-i ignoranta iar acum din greu plateste
Caci pacatul si minciuna în Cel rau se pedepseste.
Ei alearga cu iuteala prinsi în febra-mbogatirii,
Fara a baga de seama ca fac jocul nimicirii.

Fiecare se zoreste poate - poate-n frunte ajunge,
Nestiind ca fara Domnul toate-acestea-l vor înfrânge.
Se îmbata-acum cu apa cum ca-s buni si plini de minte,
Insa nu observa-odata ca tot iadul li-e ’nainte.

Si multimea de pacate ne-nconjoara si cuprinde,
Iar de multe ori un prieten ne tradeaza si ne vinde.
Caci avari si prea-nsetati sunt de bani si de arginti,
Alergând cu-nversunare de parca-s iesiti din minti.

Unii, nu cunosc Scriptura dar când vor sa mai viseze,
Moaie un copil în apa tot sperând sa-l crestineze,
Ca atunci când creste mare numai bine ca nu crede,
Parca nici n-ar vrea sa-auda ca-i pagân si ca se pierde.

Altul zice cu mândrie ca-i crestinul cel mai bun,
Chiar de spune-o rugaciune doar la Pasti si la Craciun.
Si macar nici nu se vede ca e plin de stricaciune,
Iar pe Domnul, Salvatorul Il ignora mult si bine.

Altul mai modest un pic sta molcom si vrea sa zica,
Ca e bun si face bine "casa nimanui nu strica!"
Ca-i pios si rau nu face la tot omul ce-l iubeste,
Dar pe cel care-i greseste îl detesta si-l bârfeste.

Sunt destui în jurul nostru si desigur multi vazura,
Cum, ca multi "crestini" de-acestia cum îi superi te si-njura.
Tu nu poti deloc sa-l zgârâi pe acest mascat crestin
Fara ca sa-i vezi iesirea care lasa-n jur venin.

Omenirea e crestina si de-acestea lumea stie,
Dar în pragul despartirii vesnicia li-e pustie.
Este o lume-nfometata si comuna cu pierzarea
Fiindca nu-L iubesc pe Domnul sa-si opresca ALERGAREA.
Au ajuns cu îndrazneala cum se cred întruna ei,
Ca-s urmasii de credinta a-i lui Petru si Andrei.
Ei nu sunt nici pe departe pentru viata de apoi,
Cum au fost acesti apostoli – slujitorii vietii noi.
Amin.