Ai crezut că ai prieteni

Ai crezut că ai prieteni
Să te-ajute în necaz
Dar în clipe de-ncercare
Când curg lacrimi pe obraz
Te trezeşti tot fără sprijin
Cei din juru-ţi s-au rărit
Fiecare, cu –ale lui treburi -
Tu rămas-ai părăsit.

Te frămânţi în stânga, dreapta
Ca să cauţi ajutor
Tu aştepţi o izbăvire,
Un prieten salvator
Tu aştepţi o mână-ntinsă
Un umăr să te sprijine
Când te vezi tot singur însă
Pribegeşti printre suspine.

Însă uite, deodată,
Vine sfântul Dumnezeu
El e cel ce grija-ţi poartă
Fiindcă eşti copilul său
Nu privi la oameni - dară,
Când te afli în necaz
Şi când lacrimi grele iară
Îţi brăzdează al tău obraz.

Roagă-te cu stăruinţă
Către bunul Dumnezeu
Te apleacă cu credinţă
Să te-ajute-n ceasul greu;
Nimeni în această lume
Nu-i aşa de credincios
Cum e pentru fiecare
Dumnezeu, Isus Cristos!

amin