Ahazia

Ahazia 2Imparati cap.1
E rau cind tatal tau-i Ahab si mama Izabela
Cind leacul bolii tale e in Moab
E rau cind Adonai nu mai este pe tron
Si dumnezeul tau e tocmai in Ecron.
Dar este si mai rau cind sanatatea ta
Un Baal-Zebub.o musca poate sa ti-o mai dea.

Ahazia-bolnav pe moarte fiind-voia sa-si afle starea
Si-a poruncit de la palat,de-acolo din Samaria
Ca niste soli sa plece in tara la Ecron
Caci leacuri pentru el nu mai sint in Sion.

Dumnezeu ce totul vede El ce inima ne-o stie
A trimis indat-un inger la prorocul-la Ilie-
“Scoala-te!Suiete-ndata inaintea solilor,si cu glasul tunator
Sa le spui ca doar Eu –Domnul-Eu dau viata,E u cobor
Si ca azi,regele lor,a pierdut ocazia!Sa se-ntoarca toti acasa:
Va muri Ahazia!”

Si se-ntorc solii acasa sa duca nefasta veste
Cind ii vede imparatul i-a intrebat pe toti:”Ce este?
Ce-ati venit asa degraba,pentru ce v-ati inturnat?”
-“O-mparate,aici,aproape noi raspunsul l-am aflat.
Cind mergeam la vale,tristi,inspre Ecron inaintea noastra ne-a statut un om
Si ne-a spus pe sleau,chiar asa,curat-“Baal-Zebub e mort!
Ecronui lepadat si tu imparate-vei zace in pat-
Vei muri in chinuri,vei muri cu greu ,fiindca in Israel este Dumnezeu!”

-“Cum era acela ce-a vorbit asa?Oare il cunosc?Il stie cineva?”
-“O marite rege e un om ciudat-poarta o manta,…cu-o curea legat!”
-“Pe toti Balii vai,de trei ori vai mie-omu-acesta-l stiu:-Este chiar Ilie!”
Si indata striga stind asa in pat:-“Aici linga mine vreau sa-l vad legat!”

Pregatirea-i scurta-ceata e formata,si inspre Carmel merg cincizeci deodata.
Ajungind la munte dirzul capitán striga la Ilie:-“N-am venit in van!
Imparatu-a zis acum sa te pogori.Uite citi sintem !S-ar putea sa mori!”

-“Fiindca imi vorbesti asa – i-a spus atunci proorocul-
Acum,aici,in fata ta se va stirni potopul
Si foc din cer are sa ploaie pentru a voastra hula
Caci voi ati intrecut cu mult a Domnului masura!”

Si foc din cer cazu deodat*-caci l-a trimis Stapinul-
Murit-au toti n-a mai ramas din brava ceata de ostasi
Nici unul chiar,nici unu,din cei cincizecisiunu.

Tintuit in pat, de boala rapus,in zadar-asteapta Ahazia raspuns.
Si,plin de furie cheam-un vatasel:-“Sa mai plece-o ceata pina la Carmel!”
Ordinul pe data s-a executat.Ostasii cu totii pleaca-n mars fortat.
Ajung la Ilie.Striga capitanul:-“Hai coboara iute!Nu te-astept tot anul!
Vom merge cu toti-n graba la palat!Imparatul este foarte tulburat!”

-“Eu-spune Ilie-Domnului slujesc n-am nici un motiv ca sa ma grabesc
Insa peste voi va veni potop,veti muri cu toti arsi de-acest sfint foc.”
Si sfisind cuvintul dup-un tunet greu, cazu foc din cer de la Dumnezeu.
Intre trosnituri toti s-au mistuit si- din cincizecisiunu-unul n-a trait.

Timpul trece iute,nu-i nici un semnal . Prins de-al deznadejdii chinuitor val,
Striga imparatul din pat dintrodata:-“La Carmel sa mearga acum inc-o ceata!”
S-a format ostirea.Au pornit mai greu,insa capitanul crede-n Dumnezeu.
Si ,ajuns la munte,indata s-a suit,si-a plecat genunchii si-astfel a vorbit:
-“Omul lui Iehova,te rog viata mea azi sa fie scumpa inaintea ta.
Vino dar sa mergem ,jos,la imparat.”Atuncea Ilie- fiind instiintat-
Merge ca sa-i spuna,de la Dumnezeu,cum se pedepseste un imparat rau.

-“Asa vorbeste Dumnezeu:-“Pentruc-ai intrebat pe Baal-Zebub de boala ta
N-ai sa cobori din pat.Fiindca n-ai vrut sa cunosti pe Dumnezeu si-a Lui putere
Intins vei sta si vei muri in chinuri mari si grele!”

Sfirsitu-acestui imparat il poate-avea azi orice om
Ce-si are dumnezeul in Ecron
Si care,zi de zi,cu drag se duce sa se-nchine in Moab
Cu fapta lui,cu viata-i desfrinata uitind ca sus in cer exist-un Tata
Ce L-a iubit si L-a iertat si pentru omenirea toata pe Fiul Sau l-a dat.
Ahazia a murit,Ecronu-i sfarimat a ramas doar Isus ce-i pururi Inviat.

Gabriel Munteanu - Ontinyent-Spania

miercuri, 24 august 2011.