Adună-mă în taină

Adună-mă-n taină...

Ajută-mă Doamne, să strâng în cuvinte,
Tot dorul ce-l simt că arde fierbinte,
Revarsă din suflet şi-ncepe să cânte
De slava, spre Tine în note înalte!

Ajută-mă, fântână curgătoare să rămân,
Din tainice izvoare cu apa tâşnind,
Spre cerul ce porţi în plama-Ţi sfântă,
Picătură să fiu în a credinţei stâncă!

Un strop desprins de-al lumii val,
Tu trece-l prin lumină şi pătrunde-l,
De-aproape cu văzul şi auzul ascuţite,
Rob să-Ţi rămână şi-n dragoste s-asculte!

Şi printre lacrimi ce lăuntru-mi fărâmă,
Pune-mi în inimă boaba bucuriei deplină,
Cu duhul blândeţii umple-i potirul,
În ascultare şi slavă să-i cânte chimvalul!

De-mi vei răspunde la strigătu-mi cântat,
Din gând voi face doar podoabă de cuvânt,
Să ţi-l aduc cu drag sorbind cu umilinţă,
Din cupa ce revarsă lacrimi de căinţă.

De vei vorbi eu Te voi auzi şi asculta,
Învaţă-mă să ştiu Cuvântu-a descifra,
Un rand în suflet de-I fără Tine scris
Adună-mă în taină şi... ţine-mă strâns!

11.07.2008