Adorare

Dumnezeule preasfinte şi Stăpânul tuturora,
De la care se revarsă-n miez de noapte aurora,
Bucuria şi cântarea şi nădejdea pe pământ,
Veşnică să-Ţi fie slava Cel ce eşti de trei ori Sfânt!

Braţul Tău e-atotputernic, şi tăria Ta e mare
Numele Tău se înalţă ca un steag peste popoare,
Cine e ca Tine, Doamne, între zecile de mii
Când porneşti în fruntea noastră în vârtej de vijelii!

Tu păstrezi pe totdeauna bunătatea şi-ndurarea
Pentru robii Tăi ce-aşteaptă neclintiţi eliberarea.
Îţi arăţi credincioşia când ne vii în ajutor,
Când prefaci în sărbătoare adunarea sfinţilor.

Cerurile-s ale Tale, Dumnezeule preasfinte,
Şi pământul e zidirea slovei Tale de Părinte.
Tu ai făcut miazănoaptea, miazăziua este-a Ta,
Lumea ai întemeiat-o şi tot ce cuprinde ea.

Tu ne cercetezi de-aproape, de departe pătrunzi gândul,
Cunoşti drumul vieţii noastre, ca un soare luminându-l!
Ne-mpresori pe dinainte, ne-nconjori pe dinapoi,
Şi-Ţi pui mâna părintească iubitoare peste noi.

O, ferice de poporul care astăzi Te alege
Dumnezeul mântuirii, Marele Păstor şi Rege!
Da, ferice de poporul peste care Tu pogori,
Peste care Duhul păcii vine-n revărsat de zori!