Adevăratele puteri

Adevăratele puteri


Prin Duhul cu multă artă
DUMNEZEU spre El ne-ndreaptă
El ne cheamă la Cristos
Lucrul cel mai de folos
Chiar unui necredincios

Schimbând prin puterea Lui
Viața scurt-a omului
Viața asta de-nceput
Ce preponderent e lut
În care spiritul pus
Îl va-mbogăți Iisus

Întărit prin Duhul Său
Și voia lui DUMNEZEU
Vase-alese a făcut
Dumnezeu cu-n pumn de lut
Chiar atunci(subânțeles! ... )
Când le-a dat spirit ales

Și când trec prin necredință
Cu întreaga lor ființă...
Își aduc aminte mama
Ce prin Domnul le-a dat hrana
Cum primeau evreii hrană
Stropii mari și dulci de mană

Poruncile știau de mici
Când mama le enumera
Să crescă pruncii de mici
Cu teamă de Yehova
Nu legile pământești
Ci poruncile cerești! ! !

Când pășeau spre nebunie
Înălțați de-a lor mândrie
Își aminteau de greșala
Ce era drept, colosală...

Dar cum și Saul prigonea
Ucenicii lui Cristos Iisus
Un vas curat și-ales era
Când pe Domnul preamărea
Prin Cristos și jertfa Sa
Și dintr-un prigonitor
Ca un fiu ascultător
El în văzul tuturor
Proslăvea pe Yehova

Privitor la Domnul Său
Învăța mulți din popor
Că e Fiu din DUMNEZEU
Acest Iisus răbdător
Acest blând și bun Păstor
Ce dă viață oilor
Din dreapta Tatălui Său
Mărit fie DUMNEZEU! ! !

El pentru viitorime
Pentru cei de Yah chemați
Îi iubea ca și pe sine
Cercetându-i ca pe frați
Că-i chema Cristos la Sine
În Numele Său iertați

Nemaifiind condamnați
Revenind la-cel copil
Și la rolul său umil
Decât lumii să-i ia partea
A ales singurătatea
Din durerea lui cea mare
Domnului, din remușcare

Cerea unica salvare
În genunchi în închinare
La a Domnului picioare
Și iertare totodat
Prin Cristos Cel Înviat
Și cu cugetul curat

Lui i s-a încredințat
Și-a ajuns din mila Lui
Ucenic al Domnului
El ce-atâta vreme-a plâns
De-al său har a fost cuprins
Har Celui ce-o lumea-nvins

Azi Tatălui devotat
Îl Slăvește că-i chemat
La DOMNUL Cel Preaînalt
Cel Viu și Adevărat
Citând grav Numele Lui
În văzul norodului

Căci în el se recunoaște
Credința care renaște
Dumnezeu în ea îl paște
Și vede că-n el se naște
Ca Fiu drept și-nțelept al lui
Chiar având urme de cui
Apărute-ntâmplător
În mână și în picior

Și de lance-n pieptul lui
Frate-al Adevărului
Ucenicul Domnului

Ferice de cel ce cere
Credință și nu avere
Căci prin Duhul Tatălui
Ajunge copil al Lui
Azi și-n viața viitoare
Sunt scăpat de condamnare

La-Ntunericul cel mare
Și mânia viitoare
Fiind vorba de-un destin
Ție tată mă-nchin
Și rostesc:
Amin Amin! ...

Blându Ioan
06.09. 2025.