Adevăr , nu mistificare

Adevăr, nu mistificare

Am încheiat de doi ani,
Poate mai bine,
Un sincer și mare legământ
Cu Tine, Stăpâne.
Ca demn, de al Tău Cuvânt,
Să mă ridic.
Cât mi-a rămas din viață,
Tot ce-i bine, totul să-ți dedic.
Cuvântul, Tău. să-L
Sădesc in om
Dar să nu-Ți cer nimic.
În schimb, Atotputernice Domn,
Puteam asta să nu fac,
că n-aveam păcat.
Puteam, Tată, să tac,
Să pun gurii lăcat.
Dar Tu, mult m-ai iubit,
Iertându-mi multe păcate.
Și te Iubesc și te voi iubi,
cât inima bate.
Dar, Slăvite, Te voi iubi
Și după moarte.
Cunosc că-mi va fi greu
Și nu depinde de E-ul, meu,
Ci, de credința-n Mântuitorul
Și-n Tatăl Creatorul.
Adonai DUMNEZEU,
Te-am intrebat atunci,
Pe ce căi să fac bine.
Tu, Cel Bogat, totul mi-ai arătat.
Erai chiar lângă mine.
Din excedent de bani,
Să-mbrac pe cei sărmani.
Și, de-mi rămâne-un leu,
Să-l scot îndat, să-l dau la sărac
Doamne, în NUMELE TĂU.
Cât așa am făcut,
Tu-mi dădeai, mult mai mult.
Și nu mi-ai dat ca-mprumut.
Am câștigat, nimic n-am pierdut.
Că de făceam un bine,
Mâna-Ți deschideai,
Astfe, că îndată însutit,
Mă răsplăteai, Doamne pe mine.
Mi-ai spus apoi, să nu-l uit
Pe flămând.
Din ceea ce mi-ai dat,
Le-am dat, În curând.
Pe bolnavi tratam, cu toată
Dăruirea.
Îngrijeam deținuți si soldați,
Asta-mi era mnirea.
Am cercetat pe străin,
Am îmbrăcat un păgân.
Tu-mi dai, să dau din visteria ta,
Să dau, dar Divin.
Cuvântul blajin și iubirea Ta,
creștinului blând,
Și omului de rând,
Dupa voia ta, Glorios Hristos,
Drept, Iubitor, peste lume Tronând.
Și-a ta ingăduintă, DOMN VICTORIOS, _
-Slăvite, Dumnezeu, Generos! ! ! ...

moldovan pavel
01.08. 2019.























demn