Adesea vorbesc cu Domnul

Adesea vorbesc cu Domnul

Stau adesea pe genunchi, in a harului masura
Si inalt spre Domnul meu, ruga din a mea faptura.
-,,Doamne eu vorbescu-Ti Tie, prins de marile schimbari,
Si nu stiu ce o sa vie cand privesc spre departari.

Vrea azi, Semenul ca mine sa coboare-n jos privirea,
Spre o frunza care-i rupta,dintr-un falnic pom iubirea?
--O ce clipa de ragaz sa-mi asculti o rugaciune,
Cand mai multe, se revarsa din a inimii suspine.

Port in pieptu-mi adancimi de nenumarate vise,
Si doresc sa fi prezent, cand ma inchin cu lacrimi scrise.
Tu, eliberat de toate iti aduci astazi menirea,
Iata Doamne cu un gest imi asculti si tanguirea.

II

Daca glasul care-Ti spune, e o voce abatuta,
Din a ingrijorarii lume, iata fi-va auzita?
Oare Tu culegi ce sameni in a inimii comoara,
Printre randurile care Ti le pun la subtioara?

Eu un mic insemn in Cartea literelor scapatate,
Ce doresc sa fie-acum, mai aproape adunate,
Si in trista amortire, iti spun azi, desi departe
Desi dusa-n pribegire te graiesc daca se poate,

Sufletul inalt in clipa, cand se zbate viata scurta,
Cand din greu ce duc pe cale, plang sau ma gasesc tacuta.
Tu-ntelegi azi ce inseamna sa intinzi mana spre mine,
Sa imi dai un semn pe cale pentru a vietii linistire?

III

Dorm al obositei griji peste strigatul de jale,
Si se uita parca mij- la ce-mi va veni in cale.
Un atat de mic cuvant spus dar pentru consolare,
Face iata cantarind cat o lume-n ascultare.

Si o Doamne, cand apari iar la noi? cine azi stie,
Ca-s atatea razvratiri ce duc lumea in robie.
Eu incerc s-alung din suflet spaima ca o piaza rea,
Si ma rog adanc in cuget, Domnului din fata mea.

Iara daca n-am o clipa mai senina nu disper.
Cred ca fi-va randuita, pentru mine pregatita,
In marile indepartari,doar o parte din schimbari.

IV

Iarta-ma,ca pus pe randuri am lungit al frazei poale
Si am tot spus dusa de ganduri,printre lacrime amare.
Am s-astept ca cine vine, cine cauta, va gasi,
Am speranta ca o data, pe Isus voi intalni.

Si ridic spre cer privirea peste zarile albastre,
Iar eliberata viata se va duce-n slavi maiastre.

EPILOG

Spune-mi dar ce vrei, ca mie o sa fie un balsam.
Si-am sa stau intr-o tacere, zi de zi in priveghere,
Ceas cu ceas in incordare,ca se poate desi doare.
Voi marturisi Cuvantul, il voi lua ca adevar,
Pana cand dulcele glas ma va chema sus la cer.

Amin