A nu se confunda (Corectată)

A nu se confunda... ( Corectată)



Una-i, facerea de bine
Alta iubirea de sine.
Una-i, dragostea cerească
Alta vorba omenească,
Prima-n schimb, nimic nu cere
Cea de-a doua vrea putere
Și una e pacea-n lume,
Alta o promisiune
Și-altceva agresiune.
Să mărești, o națiune
Anexezi o regiune,
Chiar fără motiv
Se știe,
Bine că-ți convine ție.
Una, conține hârtia,
Alta e supremația,
Și-altceva, diplomația
Și de vrei democrație
Te-nglozi în birocrație,
Mergi, greșit, din inerție
Pe o uliță pustie
Fără nici-o bucurie. .
Din ambiție, prostească
Și mândrie omenească.
Iată, cum se preamărește
Omul care nu gândește,
Sau, gândește prea puțin,
După votcă beat de vin.
Cruce-și face, da-i ateu
Ce se crede dumnezeu.
Ajunge, o nebunie,
Să distrugă, lumea vie.
De pildă, să luăm seamă
La istoria umană,
Mai întâi omu-a greșit,
Mai târziu poate-a gândit
La sfârșit s-a pocăit,
Când greșeala a plătit,
Când, de foarte greu. a dat
A primit ce-a meritat,
La fapta ce l-a smintit.
Doar la urmă s-a gândit,
S-a pus tare pe oftat...
Crezând, c-a fost deocheat.
Fapta, care l-a smintit
De la rolul ce-a jucat,
Pentru care-a fost creat,
E că tare s-annălțat.
Îl conduse lucrul rău
Departe, de scopul său
Pentru că nu s-a dezis,
De fructul, cel interzis
Și așa cum este scris,
Noi pe, Domnu L-am ucis.
L-au ucis, faptele noastre
A lui, Adam, gânduri proaste.
Minciuna, Diavolului,
Prin, slăbiciunea, lutului
Când, lucra hotar ușor
Și-i dădea Dumnezeu spor
În grădina Raiului,
Pentru bunul traiului.
Astăzi, Cain, ridică mâna
Fiindcă-i fratele mai mare
Abel nu-l crede în stare
Propriul frate să-și omoare.
Sau e-acum de, El trimis
Să-mplinească tot ce-i Scris.
Pentru omul rătăcit
Hristos prin Duhul a venit,
Prin, Duh Sfânt și prin Fecioară
Să ne-nvețe și să moară,
Pentru omenirea-ntreagă
Ce nu vrea să înțeleagă,
Că-i făcut-a trăi-n pace,
Și nu-n Cel care-n ea zace,
Că-n iubire, e făcută
Nu în ură și-n derută.
A ajuns iar de ocară
Dar Hristos n-o să mai moară,
El coboar-a doua dată
Pân la nori unde Se-arată,
Pregătit de judecată.
Nu mai calcă pe pământ
Unde, a avut mormânt
Unde-s oamenii prea mici,
De-aia-ia pe ucenici,
Șă-i nalțe la Tronul său,
Veșnic fiind, cu Dumnezeu
Se vor tângui cei mulți
Ce se-ascund, de teamă-n munți,
Până, să plătească vama
Îi conduce iar Satana.
De unde puteau ei ști
Făr o buche a citi,
Adevărul, din cuvânt? ? ...
Surzi la vorba Celui Sfânt.
Mă gândesc că-ntâi greșim
Și-apoi fapta cântărim
De cădem, din tot înaltul
Greșeala, s-o dreagă altul.
Părând mult prea mare fala
De-a ne asuma greșeala.
Avem suflete prea mici,
Și ne credem, prea voinici.
Vedem că nu se cuvine
Omului credința în sine
Măreț și Slăvit Stăpâne,
Când sângele celui Uns
Pentru unii nu-i deajuns! ! ! ...

Maria Despescu
04.02. 2022.
Alba Iulia.