A fost candva

A fost candva o vara insorita
Cu pace pe intinsul Univers,
Natura toata indemna: ' Asculta
Al raurilor cristaline vers.

Asculta soapta vantului ce poarta
Miresme din gradinile de flori,
Priveste pasarea ce-n zboru-i cata
Spre alte lumi inalte de splendori '.

Si a urmat o toamna mohorata
Cu frunze vestejite pe poteci
Cand nu credeam a mai veni vreodata
Un soare sa-ncolteasca-n inimi seci.

Doar ploaia mai lovea cu mana rece
La geamul meu si o priveam tacut
Si tresaream si o rugam sa plece
Ca imi parea ca mult a mai zacut.

Ea a plecat si-o iarna i-a luat locul
Cu ochi de sticla si ger otelit
Si-n sobe se aprinse iarasi focul
Ca gerul devenise prea cumplit.

Zapada imbraca intreaga fire
In alb vesmant de gala sclipitor,
Dar n-a durat aceasta atipire
Caci soarele se-arata lucitor.

Apoi urma o primavara plina
De raset, de cantare si parfum
Si ghiocelul scoase capu-n tina
Si alte flori mai rasarira-n drum.

Iar aerul purta in el secretul
Unui mormant de Pilat sigilat
Nu invatatii au aflat misterul
Ce-avea sa se intample deindat'.

Caci Cel inmormantat sub piatra mare
Asa cum a promis a inviat.
Nu a putut sa-L tina zidul tare
Ca boldul mortii Isus a calcat.

Si de atunci s-au scurs iar anotimpuri
Peste pamant si peste inimi reci
Si un indemn a rasunat in timpuri:
'Tu, omule, ce azi prin lume treci

Opreste-te o clipa, mediteaza,
La Cel care din morti s-a ridicat.
Fii intelept acum si cerceteaza
Ast adevar ce nu-i de contestat.

Caci s-a-ntamplat cum este scris in Carte
Si-atatia cred in Cel ce este viu,
Iar astazi te indeamna ca un frate
Sa crezi si tu cat nu e prea tarziu.

Sa crezi ca va veni o inviere
Si pentru-acei ce-n Domnu-au adormit,
Iar pentru cei ce-s treji la-a Sa venire
Ca-i va rapi spre cerul albastrit'.

A fost candva... povestea iar se scrie
Cu patru anotimpuri-n calendar
Si se destainuie acuma tie
Ca s-o notezi cu litere de jar.