A decedat la adunare

A DECEDAT LA ADUNARE

Faptele Apostolilor 20: 7-12
***********************
Încercăm azi să-nţelegem
Ce ne spune-acest pasaj
El vorbeşte de-o-ntâmplare
Dintr-o casă cu etaj
Cartea Sfântă e izvorul
Ce ne dă clarificări
E-un izvor de apă vie
Uneori ne dă mustrări.

Necesar e a parcurge
Textul indicat mai sus
Toţi acei ce Îl slujiţi
Cu credinţă pe Isus
Vă veţi întâlni cu Pavel
Marele misionar
Care-a scris atât de mult
Despre Cer şi despre Har...

A purtat vestea Scripturii
Mai aproape, mai departe,
A spus tuturor prin Duhul
Ce urmează după moarte
Şi-a-nţeles bine chemarea
După ce s-a convertit
Îndemna pe fraţi, surori
La un trai neprihănit.

Fost-a-n Iope şi-n Corint
Şi în Cipru şi-n Cirena
Vizitat-a Listra, Perga,
A ajuns chiar şi-n Atena
Filozofilor de-acolo
Le-a vorbit de Creator,
Şi le-a spus de pocăinţa
Ce se cere tuturor...

Şapte zile-a stat în Troa
În una din misiuni
A organizat şi-acolo
Întruniri cu rugăciuni
Şi-ntr-o zi la actul Cinei
Pavel şi-a lungit vorbirea
Până către miezul nopţii
Toţi îi ascultau vestirea.

(Vă veţi întreba desigur
Cum a fost posibil, oare
Toţi de-acolo să asculte
Aşa lungă cuvântare?
Cum de au avut răbdare?
Cum de nu s-au încruntat?
Cum de nu l-au întrerupt?
Cum de n-au vociferat?

Şi ar fi răspunsuri multe
S-amintim doar câteva:
Dumnezeu în planul Lui
De Pavel se folosea
S-a dus vestea despre el,
Despre-a lui învrednicire
El spunea cu elocvenţă
Ce-i aceea fericire...

Nu lipsit de importanţă
Amintim înc-un aspect
Toţi ascultătorii serii
L-au tratat cu mult respect
Ei erau dornici s-audă
Mesaje cu explicaţii
Ce puteau crea in om
Duhul sfintei dedicaţii...

Ei sorbeau Cuvântul vieţii
Predicat cu elocinţă
Căci primii creştini aveau
O puternică credinţă
Ei erau setoşi s-audă
Mesaje de-nviorare
Despre jertfa cea supremă
Despre pace şi Salvare.)

Dar în timpul cuvântării
(Poate pe la jumătate)
Când apostolul atinse
Puncte foarte importante
Un tânăr ce sta-n fereastră
A căzut pe duşumea
Era clar pentru oricine:
În fereastră el dormea...

Mulţi s-au repezit spre el
Ajutor să îi ofere
Dar când au ajuns acolo
Constatat-au cu durere
EUTIH îşi dase duhul,
A murit în Adunare
O, ce mare tragedie,
O, ce mare întristare!

Liniştit, stăpân pe sine
Merge Pavel spre băiat
Şi cu multă gingăşie
În braţe el l-a luat
Ce să vezi? Minune mare
A-nceput iar să respire
Viaţa revenise-n el
O,ce mare fericire!

Şi-au văzut toţi cei prezenţi
Cine e Stăpân pe toate,
Pe suflarea ce-i în om,
Pe viaţă şi pe moarte
Şi-L cinsteau pe Creator
Dând din inimi proslăvire
Pentru-a Lui mare putere,
Pentru-a Lui dulce iubire.

****

Se desprinde o MORALĂ
Din această întâmplare
Dacă vreţi să nu cădeţi
Răspunsu-i : ASIGURARE
Tânărul n-a stat în bancă
Unde-i locul de şedere
Ci s-a dus la locu-n care
E pericol de cădere.

O cădere pe podea
Cauzează leziuni
Dar căderea de la Har
Face-n suflet stricăciuni
Ne asigurăm şi casa,
Şi avutul şi maşina
Dar eşti sigur, o, creştine
Că vei moşteni Lumina?

Te-ai asigurat că mersul
Va sfârşi-n eternitate
Alături de heruvimi
Şi de Sfânta Trinitate?
Cea mai bun-asigurare
E o viaţă de predare,
E un trai neprihănit
Pe a sfinţilor cărare...

De te-ntreabă cineva
"Sigur eşti de Mântuire?"
Tu răspunde răspicat
"Eu mă duc spre nemurire"
Te fereşte de poziţii
Ce oferă doar capcane
Nu te duce în terenul
Unde-s oştile duşmane...

Nu sta nicicând în fereastră
Ea e mediul ce separă
Lumea care-i înăuntru
De aceea ce-i afară
Locul tău e înăuntru
În sfânta Împărăţie
Nu-ţi dori să ieşi de-acolo
Doar acolo-i curăţie...

Nu sta-n mediul unde vine
O răcoare dinspre umbre
Dumnezeu te vrea în clocot
Ieşi din locurile sumbre
Inima să-ţi fie toată
Doar a Mielului preasfânt
Cu El eşti pe veci unit
Printr-un sacru legământ...

Fă-te membru-n Adunarea
Care suflete-nviază,
Care dă orientare
Celor care deviază
Lasă Duhul să lucreze
Totdeauna-n fiinţa ta
Lasă-te condus de El,
El la Tatăl te-o lua...

Cu aprinsă dedicare
Caută să răspândeşti
Vestea bună a iertării
În credinţă mult să creşti
Împlineşte-ţi datoria
Ce-ai primit-o la predare
Şi menţine-ţi puritatea
Asta e ASIGURARE.

gc/3 feb. 2007