"Este egoismul păcat?"

Categorie: Pacatul

Human beings are very selfish by nature; very egocentric. But we don’t have to remain that way!

6 minute · Sharon van Rietschoten

Tot păcatul este egoism; păcat este atunci când alegi să faci ceva ce tu vrei, ceva ce îți folosește ție la momentul respectiv. Aceasta se mai poate numi și ”egocentrism”. Aceasta este o tendință total naturală în care toți avem rădăcini foarte adânci. Dar noi suntem chemați să călcăm pe urmele lui Isus, să trăim aceeași viață ca și El prin a birui asupra păcatului. Noi nu suntem meniți să fim ”prinși” de tendințele noastre umane, fără cale de ieșire. Noi putem merge pe urmele lui Isus doar dacă ne hotărâm să renunțăm să mai trăim pentru noi înșine și începem să facem doar voia lui Dumnezeu în locul voii noastre: ”Nu faceți nimic din ambiție egoistă, nici din îngâmfare …” Filipeni 2:3

Efectul egoismului

Dacă suntem egoiști, în loc să respingem păcatul când suntem ispitiți, atunci devenim extrem de nefericiți: ”Căci acolo unde este invidie şi ambiţie egoistă, acolo va fi dezordine şi răutate de orice fel.” Iacov 3:16. Când alegem să fim egoiști în orice fel (de ex. să fim lacomi, să fim geloși în loc să ne bucurăm pentru ceilalți, să facem ceea ce știm că e greșit) rămânem blocați într-un cerc de frustrare, pierduți, incapabili de progres spiritual și nefericiți.

Alegerile egoiste duc la pierderea legăturii și vieții cu Dumnezeu; nu putem să trăim în ambele feluri. Nu putem să păstrăm puțin din viața noastră (să facem voia noastră) –nici măcar uneori – și să trăim și pentru Dumnezeu. Acest fel de gândire se numește gândire dublă: ”…Curăţiţi-vă inimile, oameni cu două feluri de gândire!” Iacov 4:8, și Dumnezeu nu binecuvintează pe astfel de oameni. (Apocalipsa 3:16)

Cum biruim egoismul

Luca 9:23: “Apoi le-a spus tuturor: – Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze!”

În acest verset simplu, Isus ne dă cheia spre cer și spre natură dumnezeiască. Isus spune aici că dacă dorim să Îl urmăm, trebuie să ne luăm crucea (moartea voii proprii cu toate înclinațiile ei, în toate situațiile) în fiecare zi. Nu odată sau de două ori, nu uneori, nu atunci când simt că este ”rândul meu” ci mereu, de fiecare dată. Acesta este felul în care El și-a trăit viața în fiecare zi și acesta este felul în care trebuie să ne trăim și noi viața. Când renunțăm la viața noastră pentru Dumnezeu – părerile noastre, dorințele, tendințele păcătoase din firea noastră – primim cea mai satisfăcătoare, mai fericită și mai împlinită viață posibilă aici pe pământ, în timp ce luăm parte la natură dumnezeiască. ”Căci oricine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde, dar cel ce-şi pierde viaţa pentru Mine, acela o va salva.” Luca 9:24

Să rămâi în dragoste înseamnă să fugi de orice egoism: “Nimeni nu are o dragoste mai mare decât aceasta, şi anume să-şi dea viaţa pentru prietenii lui.” Ioan 15:13. Când biruim păcatul în viața personală, ne salvăm pe noi înșine și îi ajutăm și pe cei din jurul nostru. (1 Timotei 4:16) Nu îi punem pe ceilalți pe primul loc doar când avem chef sau când simțim că ei merită bunătate. Acționăm mereu în dragoste, în numele lui Isus, pentru că Îl iubim și vrem să urmăm întotdeauna poruncile Lui.

Isus a fost autorul actului absolut de altruism când a venit jos pe pământ și a ales să deschidă calea pentru noi prin faptul că a biruit păcatul în toate situațiile și în final a murit pe cruce. Acesta este cel mai mare act al dragostei făcut vreodată. Putem vedea gândirea Lui hotărâtă în Luca 22:42, când El a știut că avea să se confrunte cu însăși moartea, cum El a ales să facă voia lui Dumnezeu și niciodată voia Lui însuși: ”zicând: „Tată, dacă vrei, îndepărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta!“

O viață împlinită

Ca orice altă ființă umană, Isus a trecut prin felurite încercări în care a fost ispitit în același fel ca și noi, și El a biruit în toate fără să cadă vreodată în păcat sau să facă voia Lui.  (Evrei 4:15) El a spus: ”...dar curaj, Eu am învins lumea!“ Ioan 16:33. Când simțim că nu avem puterea sau abilitatea de a respinge dorința noastră egocentristă într-o situație, putem pur și simplu să ne rugăm, să credem și vom primi ajutorul de care avem nevoie: “Toate lucrurile pe care le cereţi cu credinţă în rugăciune, le veţi primi.” Matei 21:22.

Fiecare om este fie un slujitor al lui Dumnezeu, fie un slujitor a tendințelor lui naturale și al păcatului. (Romani 6:16) Să fii un slujitor al lui Dumnezeu aduce bucurie și ajutor oamenilor și lumii și cea mai bună parte este că aceasta aduce transformare interioară care nu ne va putea fi niciodată luată. Devenim tot mai mult liberi de păcatul propriu. Să fim sclavii propriului nostru egoism duce la pierdere și goliciune. Dumnezeu vrea ca noi să trăim cea mai fericită și mai împlinita viață posibilă: “Căci Eu cunosc planurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, planuri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.” Ieremia 29:11. Aceasta este exact ceea ce primim când trăim pentru El în loc să trăim pentru noi înșine!

sursa: https://crestinismactiv.ro/