Femeile și pornografia

De obicei, în corelația pornografie-femei ne gândim prima dată la faza în care o femeie suferă din cauză că soțul ei consumă astfel de materiale. Nu prea ne gândim „din start” la dependenţa unei femei de pornografie. „De când e lumea” pornografia a fost considerată problema bărbaților și creată pentru bărbați. Știți doar că bărbații sunt „flămânzi” după privit. Totuși, situația nu stă tocmai așa, deși asta a fost realitate în trecut.

Am mai spus și cu alte ocazii, și acum o voi spune iar. Pornografia modernă țintește și femeile, folosindu-se de studii psihologice moderne care descoperă pârghiile necesare ajungerii la mintea sau inima unei femei. Dacă pornografia pentru bărbați e axată pe vizual, pe penetrare, pe imagine, cea pentru femei implică mai mult decât atât și se amestecă și conversații potrivite, scenarii menite să stârnească interesul și ține cont de machiaje, cromatică, ambient și tot ce mai trebuie. Femeile sunt în vizorul celor ce toarnă astfel de filme, și statisticile recente confirmă succesul creatorilor de pornografie pe acest segment.

În 2014 o cercetare descoperea că jumătate din femeile intervievate consumau pornografie și 17% din ele se considerau dependente de pornografie (detalii aici). Veți spune: bine, domnule, dar e făcut studiul pe un eșantion mic și nu e în România, ci în Germania. Pot însă să vă spun că situația e cât se poate de reală, pe baza experienței și interacțiunii pe tema asta pe care le am cu oamenii. Tind să cred, deși nu am măsurători, că în România fenomenul e mult mai întâlnit de când cu telefoanele inteligente. În rândul adolescentelor și tinerelor e un fenomen deja. În plus, tehnicile de statistică moderne au algoritmi foarte sofisticați, care nu prea dau greș. Priviți doar la cât de precis se prezic scorurile electorale la alegeri și veți înțelege că aceste mașinării moderne de proorocit sunt foarte exacte, nu perfecte, dar aproape exacte.

Cel mai atacate sunt adolescentele și tinerele. Ele sunt publicul țintă al acestor creatori de pornografie. Bazându-se pe nevoile afective tot mai greu de împlinit al lor și pe tot mai slaba interacțiune socială cauzată de socializarea electronică, ei vin cu un conținut adecvat, puternic încărcat de emoții și sentimente, impregnat de sexualitate, care poate cuceri lesne inima unei femei încă de la primul episod. Le oferă senzații după care în general femeile tânjesc. Dacă pe bărbați îi cuceresc cu imagini explicite, pe femei le cuceresc cu scenarii bine făcute și cu imagini neclare.

Dorința de prețuire este satisfăcută. De regulă, în astfel de filme bărbatul e un „stăpân bun” care se îngrijește de orice nevoie și pe care femeia se poate baza total. Femeia e recompensată generos și apreciată și lăudată. Ea e pusă în centrul atenției lui în acele scenarii.

Mulți s-au mirat de succesul romanelor din seria „Cele 50 de umbre ale lui Gray”, unde sexualitatea femeii e dusă dincolo de „vanilla sex”, care e considerat a fi sexul clasic, spre un fel de supunere oarbă și acceptare a multor excese, legat, bătut, folosit obiecte care provoacă răni, cadouri pentru sex și alte detalii pe care femeile în mod normal nu le-ar accepta. Dar așa de bine e așezat scenariul, încât femeile sunt cele mai cucerite de acest film, conform sondajelor. Acolo e pornografie feminină. Acolo femeia e obiect, dar nu în maniera masculină de a vedea lucrurile, ci în una feminină.

Da, pornografia cucerește și femeia. Și o face mai eficient decât cei mai mulți bărbați. Ea, pornografia, devine micul lor secret, e acel lucru tainic ascuns la care apelează când emoțiile sunt la extreme. La fel cum bărbatul își tăinuiește problema sa, face și femeia. O horă nebună a amăgirii care începe cu „o carte bună” sau cu „un film bun” de cele mai multe ori. Acestea sunt suficiente pentru a intra în vraja ei, sunt foarte eficientă, prind de la prima vizionare.

Vestea bună e că se poate vindeca o astfel de dependență. La început nu simt nici bărbatul, nici femeia nevoia să fie eliberați, dar consumul de pornografie îndelungat îi face să se simtă mizerabili pe cei mai mulți. Atunci nu mai tăinuiesc din cauză că ar fi „micul lor secret”, ci din cauză că le e rușine. Realizează că au nevoie de ajutor, dar nu pot veni cu o astfel de problemă să o mărturisească. Dragilor, e doar normal pentru zilele în care trăim. Nu este nimic senzațional, așa că nu vă temeți să căutați ajutor. E adevărat, nu oricui puteți spune asta, dar ajutor puteți găsi. Nu stați în închisoare dacă vă dați seama de ea, puteți ieși de acolo.

[Copyright © 2015 Teofil Gavril. Acest articol a apărut iniţial pe site-ul autorului – www.filedinjurnal.ro (File din jurnal). Teofil Gavril este consilier creştin şi trainer la Asociaţia Consilierilor Creştini din România. Poate fi contactat prin e-mail la adresa [email protected] sau telefonic la numărul 0744201601.]