În ieslea sufletului meu...

   Le scârţâie zăpada sub picioare, strălucind în  valul serii, colindătorilor ce-şi poartă fericiţi portul poporului din care fac parte, port românesc. Aburi groşi le ies din gurile pline de laude aduse '' Pruncului Născut'', ce ne-a adus salvarea. Căciuli din miel trase pe ochi, felinare purtate de mâini tinere şi bătrâne, în noaptea geroasă... zapada călcată de picioarele vestitorilor... tablou ceresc coborât pe pământ.

   E noaptea sfântă !

   Şi ea a fost ''albită'' de naşterea Pruncului ce aduce Mântuirea.

   E noaptea celor ce-şi unesc cântările şi închinările cu magii de altă data, pentru a I se închina, a-I recunoaşte identitatea dumnezeiască, primind  Mesajul trimis  de Tatăl ceresc, pământenilor.

   Din ţara Luminii a coborât Mesia ! Cel mai frumos Dar, cel mai sigur, şi  adevarat-mesaj al împăcării cerului cu pământul.

   S-a născut Pruncul !

   Din Lumină şi fără de păcat !

... întunericul se dă la o parte din faţa cântărilor, felinarelor, bucuriei colindătorilor, vestitorilor de Viaţă veşnică. Cântările lor sunt ca nişte ''torţe vii'' ce proclamă sfânta naştere...

   Uniţi în glas fericit, din pieptul lor, străbate  o... doină ce cuprinde o iesle, un Prunc de Lumina, ce taie înserarea, scoţând la fereste  oamenii, deschizând ''uşi ale inimilor'' ce până acum au fost ... închise.

   În genunchi, în plâns de recunostinţă, îmi unesc  glasul cu marea cântare , cu sfânta Veste:

În ieslea sufletului meu,

S-a născut, sfânt Dumnezeu;

Îmi e cald şi îmi e bine,

Te-ai născut Isus, în mine,

În ieslea sufletului meu.

Cobor smerit în faţaTa:

Rămâi Isus, în ieslea mea,

Căci e cald, şi este bine.

Te-ai născut Isus, în mine,

În Ieslea sufletului meu;

La ieslea sfântă mă cobor

Cu îngerii, eu cânt în cor:

Ai venit Isus, în lume,

Să purtăm al Tau, sfânt nume,

Salvaţi de Tin'... Mântuitor...

Să ne alăturam colindătorilor ducând: Vestea iertării, iubirii şi păcii, cântând din inimă. Tuturor, vă urez ''Sfinte sărbători!"