Alegerea

   De ce vreau sa fac raul? m-a intrebat fiica mea, fara sa stie ca intrebarea aceasta a fost pusa de multi cautatori ai adevarului. De ce fac lucrul pe carel urasc? Ce este aceasta maimuta care scoate sunete nearticulate in launtrul meu? Sau poate ca-ntrebarea este mult mai elementara. Daca pacatul ma separa de Dumnezeu, de ce nu ma separa Dumnezeu de pacat? De ce nu-nlatura din mine optiunea de a pacatui?

   Ca sa putem raspunde, trebuie sa ne-ntoarcem in timp pana la inceputuri.

   Sa intram in gradina Edenului si sa vedem samanta care a adus atat binecuvantarea, cat si blestemul. Sa vedem de ce i-a dat Dumnezeu omului... libertatea de a alege.

   =============================

   Mai presus de orice a fost vorba de o alegere. De o decizie deliberata. De o mutare in cunostinta de cauza. Nimic nu L-a obligat sa o faca. Dar asa a ales. El cunostea pretul. A vazut implicatiile. Era constient de consecinte.

   Nu sti, cand a luat aceasta decizie, si nici nu putem sti. Nu numai pentru ca noi nu am fost de fata, ci pentru ca nici timpul nu a fost de fata. Pe atunci nu exista un CAND. Nici MAINE, nici IERI, nici DATA VIITOARE. Fiindca timpul nu exista. Nu stim cand a hotarat sa faca aceasta alegere. Dar stim ca a facut-o. A ales asa fara niciun fel de constrangere, dar asa a ales.

   A ALES SA CREEZE.

   " La inceput Dumnezeu a creat . . . "

   Din aceasta unica decizie a luat nastere istoria si din acel moment existenta a devenit masurabila.

   Din nimic a rasarit lumina... Din lumina s-a-nfiripat ziua. Apoi a aparut cerul. . . si pamantul. Si pe pamanat? O mana puternica a inceput sa lucreze pe el.

   A daltuit canioane. A sapat oceane. A format muntii. A azvarlit pe cer stelele si universul a-nceput sa scanteieze.

   Soarele nostru era doar unul printre milioanele de alti sori. Galaxia noastra era doar una din miile de galaxii existente. Planetele legate cu fire invizibile de sorii lor se rostogoleau in spatiu cu viteze ametitoare. Stelele ardeau cu o temperatura care ar fi putut topi planeta noastra in cateva secunde.

   Mana din spatele tuturor acestora era puternica. El este puternic. Si folosindu-Si puterea, a creat. A creat cu acelasi firesc cu care pasarea canta si pestele inoata. Asa cum artistul nu poate sa nu picteze si alergatorul nu poate sa nu alerge, nici El nu a putut sa nu creeze. El este Creatorul. El este Creatorul prin excelenta. Un visator si un proiectant neobosit.

   Din paleta Artistului Vesnic au iesit splendori fara egal. Inca inainte de a exista un om care sa vada, creatia era deja plina de minuni. Florile nu cresteau doar, ci si infloreau. Puii nu ieseau doar din gaoace, ci si cloceau. Somonii nu inotau doar, ci si saltau.

   In Universul creat nu exista loc pentru banal, pentru obisnuit.

   Lui Dumnezeu trebuie sa-I fi placut enorm noua Lui activitate. Creatorii se desfateaza in timp ce creeaza. Sunt sigur ca poruncile Lui au fost placute. "Hipopotamule, tu nu o sa mergi normal... o sa mergi clatinandu-te!" "Hieno, un latrat este prea banal pentru tine. Sa-ti arat Eu cum sa razi!" "Uite, ursuletule-spaltor, tie ti-am facut o masca"!, "Vino aici, girafo, sa-ti intindem putin gatul!" Si a tinut-o tot asa. Norilor le-a dat puful. Oceanelor le-a dat albastrul. Copacilor le-a dat balansul. Broastelor le-a dat salturile si oracaitul. Maretia s-a unit cu creativitatea si au nascut universul.   Dumnezeu era puternic si creativ.

   Dar mai era in plus si dragoste. Mai mare decat puterea si mai profunda decat creativitatea era o alta caracteristica a Lui atotmistuitoare:

   DRAGOSTEA.

   Apa trebuie sa fie uda. Focul trebuie sa arda. Nu poti sa scoti umiditatea din apa si sa obtii tot apa. Nu poti sa scoti dogoarea din foc si obtii tot foc.

   Tot asa, nu poti sa scoti dragostea din Cel Vesnic si ca El sa existe in continuare. Caci EL a fost... si este... DRAGOSTE.

   Patrunde adanc in fiinta Lui. Exploreaza-I fiecare coltisor. Cerceteaza-I fiecare ungher. Tot ce vei gasi in El este DRAGOSTE. Mergi la inceputul tuturor deciziilor pe care le-a luat vreodata si o vei gasi. Mergi la sfarsitul fiecarei istorii pe care a spus-o si o vei vedea acolo: DRAGOSTEA.

   Fara amaraciune. Fara umbra de rau. Fara cruzime. Numai DRAGOSTE. Dragoste fara cusur. Dragoste plina de pasiune. Dragoste pura si imensa. EL ESTE DRAGOSTE.