Rugăciunea de mijlocire

Rugăciunea de mijlocire este baia purificatoare în care individul și comunitatea trebuie să se cufunde în fiecare zi.

Dacă îi iubim cu adevărat pe oameni, vom dori pentru ei mai mult decât stă în putința noastră să le dăruim, iar aceasta ne va conduce la rugăciune. Mijlocirea este calea d a-i iubi pe cei din jur.

Când trecem de la petiție la mijlocire, ne mutăm centrul de gravitație de la propriile noastre nevoi la nevoile și preocupările altora.

Rugăciunea de mijlocire este o rugăciune altruistă, chiar o rugăciune ce se dăruiește pe sine.

În lucrarea fără de sfârșit a Împărăției lui Dumnezeu, nimic nu este mai important decâr Rugăciunea de mijlocire. În ziua de azi, oamenii au nevoie disperată de ajutorul pe care li-l putem da noi. Căsniciile se fărămițează. Copiii sunt distruși. Oamenii duc o viață de disperare tăcută, fără un scop sau un viitor. Iar noi putem schimba ceva în toate acestea... dacă învățăm să ne rugăm în numele lor.

Rugăciunea de mijlocire este o lucrare preoțească, iar una dintre cele mai provocatoare învățături din Noul Testament este preoția universală a tuturor creștinilor.

Ca preoți, numiți și unși de către Dumnezeu, avem onoarea de a merge înaintea Celui Preaînalt în numele celorlalți. Nu este opțional, este o obligație sacră precum și un privilegiu de mare preț al tuturor celor ce iau asupra lor jugul lui Hristos.

Un model grandios

Moise a fost unul dintre marii mijlocitori ai lumii iar un anume incident din viața sa ne oferă un splendid model în lucrarea noastră permanentă de mijlocire.

Este vorba de episodul când amaleciții i-au provocat la luptă pe copiii lui Israel - Exod 17.8-13. Strategia militară a lui Moise a fost ciudată și puternică. L-a pus pe Iosua să conducă armata în vale pentru a intra în luptă. Iar el s-a urcat pe vârful unui deal cu vedere asupra câmpului de bătălie, împreună cu cei doi locotenenți ai săi, Aaron și Hur. În timp ce Iosua lua parte la lupta fizică, corp la corp, Moise s-a implicat în lupta spirituală, ridicându-și mâinile în rugăciune asupra conflictului. Evident, sarcina mai dificilă îi aparține lui Moise, căci el a fost cel care a obosit. A fost nevoie ca Aaron și Hur să intervină și să țină ridicate mâinile lui Moise până la apusul soarelui.

În analele milatare a rămas numele lui Iosua - el a fost conducătorul care a câștigat biruința în acea zi. El a fost omul din prima linie, el a stat unde era lupta mai grea. Însă eu și tu, cunoaștem restul povestirii.

Undeva în spatele scenei, lupta de mijlocire a fost câștigată de Moise, Aaron și Hur. Fiecare rol în parte a fost esențial pentru obținerea victoriei. De Iosua a fost nevoie pentru conducerea asaltului. De Moise a fost nevoie pentru a mijloci în numele copiilor lui Israel. De Aaron Și Hur a fost nevoie pentru a-l ajuta pe Moise când acesta a ostenit.

Ceea ce au făcut în ziua aceea Moise, Aaron și Hur - iată lucrarea pe care suntem chemați să ne asumăm fiecare dintre noi.

Nu toți suntem chemați să fim lideri publici, însă toți trebuie să ne implicăm în RUGĂCIUNEA DE MIJLOCIRE. Și, așa cum ne reamintește P. T. Forsyth:

Cu cât ne adâncim mai mult în valea luării de decizii, cu atât mai sus trebuie să urcăm... pe muntele rugăciunii, și trebuie să ținem sus mâinile celor a căror principală preocupare este să învingă alături de Dumnezeu.