text Eseuri crestine

Nu este el un tăciune scos din foc?

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Anonim

Sămânţa Bună
Vineri, 12 August 2016
… Nu este el … un tăciune scos din foc?
Zaharia 3.2

Un tăciune
În 9 februarie 1709 la casa Wesley din Anglia a izbucnit un puternic incendiu. Părinții îi scoaseră în grabă pe copii afară. Dar unul din ei lipsea. Încercând să se întoarcă după cel ce lipsea, tatăl văzu că scările ardeau și nu i-ar mai fi suportat greutatea. În agonia creată de acel incendiu, tatăl nu a mai avut altceva de făcut decât să-l încredințeze în mâinile protectoare ale lui Dumnezeu. Deodată, unul dintre bărbații aflați în fața casei privi în sus și-l văzu pe micul John apărând în fereastra de la etaj. Ceru disperat o scară. Dar timpul presa asupra situației. Atunci un bărbat voinic se sprijini de pereții casei, iar alții îl ajutară pe un om mai ușor să se cațere pe umerii acestuia. Omul de deasupra își întinse brațele și îl apucă pe băiat și astfel a fost salvat.

Această întâmplare și-a pus amprenta de neuitat asupra lui John Wesley. El a luat-o ca o dovadă că Dumnezeu avusese un scop anume pentru a-l salva. Incidentul acesta a devenit pentru el o imagine a lumii și a rolului său în ea. Casa arzândă reprezenta lumea care piere în păcate. John Wesley a devenit un harnic slujitor al Mântuitorului său și a lucrat, ca mulți să-L găsească pe Cel ce scapă pe oameni din focul iadului. Înainte de a muri, Wesley a pus să i se scrie pe piatra mormântului: „Aici zace trupul lui John Wesley, un tăciune scos din foc“.

Cele mai recente resurse creștine scrise

Viața în Hristos
În clipe grele când eramȘi ajutor eu nu aveam,Munceam mereu și tot strângeam,Ca lipsuri eu să nu mai am.Dar lipsuri, griji erau destuleȘi buzunarele tot nule,Nu înțelegeam de ce-mi e frică,De ce în to... Citeste mai mult >>
Inimă dăruită
Inimă dăruităCe fericire dulce, ce rai ai pus în ea?În inima mea Doamne, în inimioara mea?Atâta m-am schimbat de când Te-am cunoscutMereu îmi vine Doamne să Îți vorbesc, să-Ti cânt.Ce bucurie Doamne m... Citeste mai mult >>
Mormântu-i poarta către ceruri
Mormântu-i poarta către ceruri, un prag de taină sfânt,Lăsând în urmă greul firii, și trupul de pământ,Nu este beznă fără capăt, nici un sfârșit amar,Ci trecerea spre slava mare, prin jertfă și prin h... Citeste mai mult >>
Am cerut ca să fiu aur
Am cerut ca să fiu aur, dar n-am vrut să fiu topit,Am cerut o strălucire, fără să fiu șlefuit,Am cerut și-o răsplătire, fără ca să gust ocară,Nu am vrut să știu prigoana, am cerut calea ușoară.​Am voi... Citeste mai mult >>
Râvna după daruri multe
Râvna după daruri multe, fără pic de-nțelepciune,Este astăzi arătată, de creștini cu mare nume,Toți ar vrea să fie lideri, cu o voce-n strălucire,Dar în pieptul lor e ură, nu un cer plin de iubire.​Mu... Citeste mai mult >>
Trădarea durerii și ruga de seară
​Trădarea durerii și ruga de seară,Sunt umbre ce-apasă pe umeri povară,În lupta aprinsă, sub măslinii cei triști,Se-ntreabă iubirea: „Tu încă exiști?”​Sub bolta de stele ce par înghețate,S-au strâns a... Citeste mai mult >>
Pași pe calea mântuirii
Pași pe calea mântuirii-n sus mă poartă zi de zi,Pe un drum plin de durere, și prin văi și prin pustii,Dar eu știu că mâna sfântă, ea mă ține neclintit,Mă ridică din cădere, să nu fiu un rătăcit.Când... Citeste mai mult >>
În veacuri vechi
În veacuri vechi, prin încercare,Au mers creștinii pe pământ,Și-n focul greu al suferinței,Făceau doar voia celui sfânt.Când lumea-ntreagă obosise,Și valuri grele doar loveau,Credința lor era lumina,P... Citeste mai mult >>
În zori de Paște sfânt
În zori de Paște sfânt, un clopot iar răsună,Sub cerul cel deschis, lumină se adună,Cu inimi pline stăm, chemați la sfânt altar,Căci Domnul ne primește, prin harul Său în dar.​La masa pregătită, cu pâ... Citeste mai mult >>
Privesc spre dealu-n sânge
Privesc spre dealu-n sânge, unde s-a dat o luptă,Să rupă legătura de moarte ce-a fost ruptă,Acolo, în tăcere, un Miel a fost jertfit,Ca omul de păcate să fie izbăvit.​El n-a scos un cuvânt, când rana... Citeste mai mult >>