Ce ne lipseşte fiecăruia dintre noi sunt încurajările. Primite de la oricine simte cu noi, de la oameni care îşi fac timp să treacă prin sufletul nostru şi să lase acolo un zâmbet cald. Foarte rar găseşti în zilele noastre oameni care să-ţi trimită încurajări, care să te facă să speri şi să continui să-ţi urmezi visele. Majoritatea oamenilor par ocupaţi cu ei înşişi, ce timp să îşi mai facă şi pentru cel cu inima zdrobită? Sunt atât de mulţi oameni care au nevoie de încurajări, şi aşa puţini oameni dispuşi să le ofere! Dar noi.. trebuie să fim dintre aceia care plnatează seminţele speranţei în inimile oamenilor.Noi trebuie să zâmbim larg fiecăruia, să ne rugăm pentru prietenii noştri, să stăm în spărtură pentru cei care se simt dărâmaţi. Nu trebuie să aşteptăm să o facă celălalt ins, ci noi trebuie să facem primul pas. Dumnezeu lucrează prin noi. Nu ne costă prea mult să mergem spre fratele sau sora noastră şi să îi spunem: “Să ştii că mă rog pentru tine.” Nu ne costă nimic să-i scriem cuiva un bileţel de încurajare, să trimitem un mesaj de noapte bună prietenilor din listă.

Eu nu prea mă aştept să primesc încurajări ca să încurajez. Mi-am dat seama că eu trebuie să fiu prima care încurajez, iar apoi Dumnezeu va lucra şi pentru mine atunci când voi avea nevoie. Când noi ne facem partea, El Şi-o face pe a Lui! Ca şi copii ai lui Dumnezeu, trebuie să fim dintr-aceia care sunt întotdeauna pregătiţi să mângâie pe cel întristat şi să îndrepte pe cei încovoiaţi. Dumnezeu are nevoie de astfel de oameni în armata Sa pentru a-Şi face desăvârşită lucrarea. Mă bucur enorm de mult de fiecare dată când cineva îmi spune că mesajul pe care i l-am trimis l-a întărit şi i-a mărit credinţa, când primesc un e-mail de la cineva care îmi cere să-i spun mai multe despre Dumnezeu. Trăim într-o lume a deznădejdii, dar noi Îl avem pe Dumnezeu. Avem un Tată şi asta ne calmează sufletul fiindcă ştim că El ne va purta de grijă. Ce minunat să Îl avem pe El în vieţile noastre, să ştim că Dumnezeu ne iubeşte. Chiar şi atunci când ne este greu, El este cu noi şi ne ajută să trecem cu bine peste orice greutate.

Desigur, s-ar putea să fie momente în care să ne simţim ca o frunză purtată de vânt. Dar El are întotdeauna pregătită o sursă de încurajare pentru noi! S-ar putea să vină prin intermediul unei scrisori anonime, printr-un verset scump din Biblie sau prin rugăciunea cuiva. Însă ajutorul de care avem nevoie vine întotdeauna la timp şi nu întârzie. Este bine să aşteptăm în tăcere ajutorul Domnului şi să credem că El ne cere să încurajăm, chiar atunci când noi simţim nevoia de a fi încurajaţi. Data viitoare când te vei simţi descurajat, încurajează pe cineva şi vei vedea cum tristeţea îţi va trece. Vei vedea că încurajând pe altcineva ai fost tu însuţi încurajat. Avem nevoie unii de zâmbetele celorlaţi, unii de dragostea celorlalţi. Să fim întotdeauna acolo pentru cel care suferă în tăcere, pentru cel care are nevoie să i se spună: “Va fi bine.” Înviorând inimile celorlalţi vom gusta adevărata bucurie.